1. Astazi este ultima zi in care SRL-D-urile care si-au pierdut anul trecut calitatea de microintreprindere debutanta isi mai pot schimba denumirea
La data de 31 decembrie 2014, 3.224 de societati si-au pierdut calitatea de microintreprindere apartinand intreprinzatorului debutant, ca urmare a implinirii termenului de trei ani de la data infiintarii acestora, se mentioneaza intr-un comunicat al ONRC.
Lista societatilor care isi pierd calitatea de microintreprindere SRL-D la 31 decembrie 2014 este disponibila AICI.
Astfel, reprezentantii acestor societati trebuie sa faca demersurile necesare pentru schimbarea sintagmei SRL-D in SRL sau sa opteze pentru alta forma juridica.
Potrivit art. 6, alin. (1), lit. a, din OUG nr. 6/2011, calitatea de microintreprindere apartinand intreprinzatorului debutant se pierde, prin efectul legii, „la data de 31 decembrie a anului in care se implinesc 3 ani de la data inregistrarii”.
Alin. (2) al aceluiasi articol stabileste ca in termen de cel mult 45 de zile lucratoare de la pierderea calitatii de microintreprindere apartinand intreprinzatorului debutant, societatea respectiva are obligatia sa procedeze la schimbarea denumirii potrivit prevederilor art. 36 din Legea nr. 26/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Termenul de 45 de zile lucratoare expira pe 5 martie 2015. Cu alte cuvinte, SRL-D-urile care si-au pierdut anul trecut calitatea de microintreprindere debutanta sunt obligate sa isi schimbe denumirea pana in joi, inclusiv.
Prin urmare, reprezentantul societatii se va prezenta la oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul unde si-a declarat sediul social, in termen de cel mult 45 de zile lucratoare de la data la care se implinesc trei ani de la inmatricularea societatii, pentru schimbarea denumirii, se arata in comunicat.
2. Noile reguli de contabilitate in partida simpla au intrat in vigoare. PFA le pot aplica deja
Ordinul MFP nr. 170/2015, care a intrat in vigoare pe 1 martie, pune in aplicare modificarile la Legea contabilitatii nr. 82/1991 care stabilesc ca persoanele fizice pot sa opteze pentru conducerea contabilitatii in partida dubla.
Astfel, recentul ordin defineste persoanele fizice ca fiind cele care platesc impozit pe venit si al caror venit net anual este determinat in sistem real, pe baza datelor din contabilitate, fiind obtinut din:
- activitati independente,
- cedarea folosintei bunurilor,
- activitati agricole, silvicultura si piscicultura.
Prin venituri din activitati independente se intelege venituri din:
- activitati economice (persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale),
- profesii libere (medici, avocati, notari, auditori financiari, consultanti fiscali, experti contabili, arhitecti si alte profesii reglementate),
- drepturi de proprietate intelectuala (in conditiile in care opteaza pentru determinarea venitului net in sistem real).
Avand in vedere aceste aspecte, persoanele fizice, adica persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale, medicii, avocatii, notarii etc., sunt obligate in baza Ordinului MFP nr. 170/2015 sa conduca contabilitatea in partida simpla la fel ca si pana acum sau pot sa opteze pentru contabilitatea in partida dubla. Exceptie de la aceasta regula fac doar persoanele in al caror act normativ de infiintare exista prevederi exprese privind tinerea contabilitatii in partida simpla.
3. Fise fiscale 2015. Cum declari in acest an impozitul retinut pentru fiecare beneficiar de venit?
Declararea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit se face, incepand din 2013, in formularul 205. Declaratia se depune de platitorii de salarii pentru impozitul pe salarii precum si platitorii altor categorii de venituri, acolo unde exista obligatia retinerii la sursa a impozitului, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. In 2015, 28 februarie este intr-o zi de sambata, astfel ca termenul-limita pentru transmiterea declaratiei se amana pana luni, 2 martie.
Formularul 205 poate fi depus si online, spre deosebire de vechile fise fiscale, care puteau fi depuse doar direct la organul fiscal competent in format electronic, pe suport magnetic sau optic.
Declaratia 205 trebuie depusa la organul fiscal competent, adica la cel la care platitorii de venituri sunt inregistrati in evidenta fiscala.
In cazul sediilor secundare inregistrate ca platitori de impozit pe veniturile din salarii, declaratia corespunzatoare activitatii sediilor secundare, se depune de contribuabilul care le-a infiintat, pe codul de inregistrare fiscala al acestuia, la organul fiscal in a carui evidenta fiscala este inregistrat contribuabilul.
Pentru salariatii care au fost detasati la o alta unitate, declaratia se completeaza de catre unitatea care a incheiat contractele de munca cu acestia.
Potrivit instructiunilor de completare a formularului 205 “Declaratie informativa privind impozitul retinut la sursa si castigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit” cod 14 .13.01.13/I, acest document trebuie completat si depus la organele fiscale de catreplatitorii de venituri care au obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe veniturile cu regim de retinere la sursa a impozitului.
Mai exact, este vorba despre platitorii de:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
b) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conveniilor civile incheiate potrivit Codului Civil, precum si a contractelor de agent;
c) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
d) venituri din activitati independente realizate intr-o forma de asociere cu o persoana juridica, microintreprindere;
e) venituri sub forma castigurilor din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare;
f) venituri obtinute din valorificarea bunurilor mobile sub forma deseurilor din patrimoniul afacerii;
g) castiguri din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise;
h) venituri din salarii;
i) venituri din dividende;
j) venituri din dobanzi;
k) castiguri din transferul valorilor mobiliare, in cazul societatilor inchise si a partilor sociale;
l) venituri din lichidarea persoanei juridice;
m) venituri din premii
n) venituri din jocuri de noroc;
o) venituri din pensii;
p) venituri din activitati agricole;
q) venituri din arendare;
r) venituri din alte surse.
In plus, formularul 205 trebuie depus si de catre intermediari, societatile de administrare a investitiilor, in cazul rascumpararii de titluri de participare la fondurile deschise de investitii sau alti platitori de venit, dupa caz, pentru castiguri/pierderi realizate de persoanele fizice, aferente tranzactiilor cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise.
4. Legea societatilor comerciale a fost modificata tacit de Senat. Cesiunea partilor sociale, posibila numai dupa o inspectie fiscala
Legea societatilor nr. 31/1990 ar putea fi modificata printr-un proiect de lege, initiat de senatorul PSD Darius-Bogdan Valcov, care a fost aprobat marti de Senat. Documentul a fost adoptat tacit in urma implinirii termenului pentru dezbatere si adoptare.
Proiectul de act normativ stabileste cateva noutati referitoare la vanzarea firmelor si la procedura lichidarii.
Astfel, transmiterea partilor sociale ale societatii, intr-un anumit termen, catre una sau mai multe persoane s-ar putea realiza numai dupa o inspectie a Agentiei Nationale de Adminstrare Fiscala (ANAF), se precizeaza in proiectul de act normativ.
Mai exact, noile dispozitii stabilesc ca transmiterea in primele 12 luni de la infiintarea unei societati comerciale, a cel putin 50% din partile sociale ale acesteia catre una sau mai multe persoane s-ar putea efectua si ar deveni opozabila tertilor doar dupa realizarea inspectiei fiscale efectuata de organele de specialitate din cadrul ANAF. Inspectia urmeaza sa se realizeze in maximum 30 de zile.
Aceasta masura vine in contextul in care la data cesiunii partilor sociale sunt situatii in care agentii economici, conform declaratiilor depuse de ei, nu figureaza cu obligatii de plata catre bugetul consolidat al statului, se mentioneaza in expunerea de motive a documentului. Ulterior, cu ocazia inspectiilor efectuate de catre ANAF, s-au constat fapte de evaziune fiscala.
Judecatorul, obligat sa numeasca un lichidator pentru societatea dizolvata
Realizarea cesiunii partilor sociale numai dupa controlul fiscal nu este singura noutate adusa de dispozitiile aprobate marti de senatori. Proiectul de lege aduce modificari si in ceea ce priveste dizolvarea societatilor comerciale.
Astfel, noile reglementari stabilesc ca hotararea tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea unei firme urmeaza sa fie inregistrata in registrul comertului si sa fie comunicata si administratiilor publice locale unde persoana juridica are sediul social sau detine bunuri, nu doar directiei generale a finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti.
Legislatia in vigoare nu prevede ca hotararea privind dizolvarea, pronuntata de tribunal, trebuie comunicata si administratiilor publice locale unde persoana juridica are sediul social.
Noua prevedere are scopul de a inlesni desfasurarea activitatii inspectorilor cu atributii in constatare, impunere, control persoane juridice, se mentioneaza in expunerea de motive.
De asemenea, in dispozitiile aprobate tacit de senatori sunt cuprinse o serie de modificari referitoare la procedura de lichidare, pe care trebuie sa o urmeze o societate dizolvata. Mai exact, judecatorul va fi obligat sa numeasca un lichidator pentru societatea dizolvata in termen de o luna.
In acelasi timp, documentul citat ar putea abroga alineatul 8 al articolului 237 din Legea societatilor nr. 31/1990, potrivit caruia daca judecatorul delegat nu a fost sesizat cu nicio cerere de numire a lichidatorului in termen de trei luni de la data la care hotararea judecatoreasca de dizolvare a ramas definitiva, atunci persoana juridica se radiaza din oficiu din registrul comertului, prin incheiere a judecatorului delegat, pronuntata la cererea Oficiului National al Registrului Comertului, cu citarea partilor, conform dreptului comun.
In ceea ce priveste incheierea de radiere a unei societati, aceasta ar putea fi inregistrata in registrul comertului, numai dupa ce va fi pronuntata dupa inchiderea procedurii de lichidare, in conditiile legislatiei privind procedura insolventei. In plus, incheierea de radiere urmeaza sa fie comunicata si administratiilor publice locale unde persoana juridica are sediul social si detine bunuri.
Legea societatilor nr. 31/1990 prevede in prezent ca incheierea de radiere se inregistreaza in registrul comertului, se comunica persoanei juridice la sediul social, Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pe cale electronica, si se afiseaza pe pagina de Internet a Oficiului National al Registrului Comertului si la sediul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, in raza caruia societatea isi are inregistrat sediul.
Modificarile care ar putea fi introduse prin proiectul de lege sunt necesare, sustin initiatorii documentului, pentru ca exista numeroase situatii in care societatile comerciale, dupa incheierea procedurii de dizolvare, ajung sa fie radiate fara a urma procedura de lichidare conform legislatiei in vigoare. Prin stabilirea unui termen de numire a lichidatorului se va evita radierea din oficiu si se vor parcurge in mod obligatoriu operatiunile de lichidare, au explicat aceleasi surse.
Cum se realizeaza acum cesiunea partilor sociale?
Cesiunea partilor sociale sau actiunilor unei societati inseamna vanzarea acelei firme, iar conditiile de realizare a acestei proceduri sunt reglementate prin Legea societatilor nr. 31/1990. Prin vanzarea participatiei la capitalul social al unei societati, vanzatorul transmite atat activul, cat si pasivul societatii.
Concret, cesiunea partilor sociale reprezinta transmiterea partilor sociale, cu consimtamantul asociatilor actuali, catre una sau mai multe persoane, care astfel vor dobandi calitatea de asociati, au continuat sursele citate. Persoanele catre care vor fi cesionate partile sociale pot fi asociati ai firmei sau persoane din exteriorul acesteia. Avand in vedere acest lucru, procedura cesiunii este diferita in cele doua situatii.
In cazul cesiunii partilor sociale intre asociati, avocatii sustin ca procedura presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
- aprobarea cesiunii in cadrul adunarii generale a asociatilor (prin majoritatea prevazuta in actul constitutiv);
- incheierea unui contract intre asociatul cedent si asociatul cesionar;
- inscrierea cesiunii in registrul asociatilor societatii;
- inregistrarea cesiunii in Registrul Comertului in vederea opazabilitatii fata de terti.
In schimb, cesiunea partilor sociale catre persoane din afara societatii, prespune, conform acelorasi surse, adoptarea unei hotarari a adunarii generale a asociatilor, inainte de incheierea contractului de cesiune. In acest caz, insa, hotararea trebuie sa fie luata cu votul asociatilor care reprezinta cel putin trei patrimi din capitalul social.
Pe baza hotararii de aprobare a cesiunii partilor sociale, se va incheia contractul de cesiune care trebuie sa cuprinda partile, pretul cesiunii, numarul de parti sociale cesionate, precum si drepturile si obligatiile partilor.
Totodata, la fel ca in cazul cesiunii partilor sociale intre asociati, si transferul partilor sociale catre o persoana din afara societatii trebuie inregistrat atat in registrul asociatilor tinut de societate, cat si in Registrul Comertului, in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii asociatilor sau a actului aditional modificator in Monitorul Oficial, Partea a IV-a.
In ceea ce priveste costurile procedurii, avocatii de la Pachiu&Asociatii au declarat ca, pe langa costurile corespunzatoare formalitatilor de la Registrul Comertului, in situatia cesiunii partilor sociale, costul principal este reprezentat de impozitul pe venitul realizat prin vanzarea partilor sociale, in cazul vanzatorului (atunci cand partile sociale se tranzactioneaza la o valoare mai mare decat valoarea nominala).
Durata procesului de cesiune a partilor sociale este diferita daca cesiunea se efectueaza intre asociati sau catre persoane din afara societatii.
Cel de-al doilea dosar va fi depus la expirarea unui termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial a hotararii asociatilor prin care a fost aprobata cesiunea partilor sociale. In acest interval orice persoana interesata (in special creditorii societatii care pot fi prejudiciati prin hotararea asociatilor privitoare la cesiunea de parti sociale) poate formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresti sa oblige, dupa caz, societatea sau asociatii fie la repararea prejudiciului cauzat, fie la atragerea raspunderii civile a asociatului care doreste sa transfere partile sociale.
Atentie! Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 a fost aprobat doar de Senat, care este prima camera sesizata. Pentru a se putea aplica, documentul trebuie sa obtina si votul final al Camerei Deputatilor, dupa care trebuie trimis spre promulgare presedintelui Romaniei si apoi publicat in Monitorul Oficial. Puteti consulta parcursul legislativ al proiectului AICI.