Împăratul Franz Josef semnează Legea provizorie privind înfiinţarea de Camere de Comerţ şi Meserii (Industrie) – CCM(I), pe baza proiectului înaintat de Ministrul Comerţului von Bruck privitor la înfiinţarea camerelor de comerţ pe teritoriul Imperiului Austro-Ungar.

Este publicat în Monitorul Oficial „Decretul Ministrului Comerţului din 26 Martie 1850, prin care este făcută publică legea promulgată de Maiestatea Sa prin înalta decizie asupra constituirii de camere de comerţ şi meserii pe întreg teritoriul Imperiului. În Decret sunt trecute 60 de regiuni care vor avea camere de comerţ, printre care si Bucovina.

29 de reprezentanţi ai comercianţilor şi meseriaşilor se întrunesc la Cernăuţi în Adunarea Generală de Constituire unde se hotărăşte înfiinţarea Camerei de Comerţ şi Meserii a Bucovinei cu sediul la Cernăuţi. Colegiul de componenţă şi conducere avea 15 membri pe două secţiuni (comercianţii şi meseriaşii), iar fiecare secţiune cuprindea toate activităţile din domeniul respectiv de pe teritoriul Bucovinei.

Membrii Colegiului erau mari proprietari de pământuri, proprietari de fabrici, bancheri, negustori şi breslaşi. Primul Preşedinte a fost ales Baronul WILLHELM von ALT. Guvernul imperial a acordat Camerei dreptul de a fi considerată circumscripţie electorală independentă şi 3 locuri în Guvernământul Bucovinei şi 1 loc în Adunarea Ambasadorilor Imperiului Austriac de la Viena.

La fel ca şi în prezent, Camera era singura organizaţie care reprezenta şi apăra instituţional interesele negustorilor şi meseriaşilor din Bucovina, ţinea registrul comerţului,  organiza târguri şi expoziţii,  propunea legi şi măsuri în domeniile consular, impozite şi taxe, creditare, transport,etc. Săptămânal, era publicată evidenţa pe segmentele: meseriaşi, prelucrători de metal, vopsitori, prelucrători de carne, croitori, frizeri, hangii, crâşmari, bijutieri, zidari ş.a.

Organizaţional, Camera se afla în coordonarea Ministerului Comerţului din Imperiul Austriac

Este redactată şi tipărită, la editura Erhard, o lucrare în care este prezentat obiectul de activitate al Camerei precum şi date privind activitatea comercială şi industrială, precum şi situaţia meseriaşilor şi a agriculturii din Bucovina.

Camera avea deja filiale la Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi Vatra Dornei.

Din iniţiativa si cu sprijinul  Preşedintelui Camerei – industriaşul FRIDRICH LANGENGAN, arhitectul FRIDRICH GOTESMAN prezintă planurile pentru construirea unui sediu nou, clădirea fiind ridicată în perioada 1910-1912 în Piaţa Teatrului din Cernăuţi, în prezent sediul Facultăţii de Medicină. Pe frontispiciul clădirii se regăsesc şi acum blazoanele meseriilor şi comercianţilor care o compuneau.

Conducerea CCM(I)  a fost preluată de WILLHELM TITINGER, iar numărul membrilor Colegiului a crescut din Cernăuţi are 23 de reprezentanţi din diverse centre comerciale şi industriale ale Bucovinei (Rădăuţi, Suceava, Câmpulung, Vatra Dornei etc.), iar atribuţiile Camerei erau numeroase.

Camera  avea funcţie de consultanţă din proprie iniţiativă, înainta Ministerului Comerţului propuneri legislative şi statutare cu privire la activitatea comercială şi industrială, de preţuri medii de mărfuri şi servicii.

Camera aviza judecătorii ce urmau a fi numiţi la Tribunalul Comercial, iar – în cazul unor conflicte comerciale – îndeplinea rolul de arbitru, organiza diverse expoziţii şi târguri, ţinea evidenţa firmelor, inclusiv bilanţul activităţii lor, întocmea şi deţinea evidenţa statistică comercială.

Camera putea corda timbru comercial, patent de activitate şi certificat de înregistrare.

Camera regla relaţii comerciale în zona sa de activitate: autoriza deschiderea de bazaruri şi pieţe, acorda dreptul privind activitatea comercială şi de a practica o anumită meserie, acorda aviz consultativ la întocmirea şi negocierea acordurilor comerciale cu ROMÂNIA, RUSIA şi GERMANIA, recomanda înfiinţarea de gimnazii, şcoli comerciale şi de meserii.

Activitatea CCM(I) este întreruptă la Cernăuţi ca urmare a încetării existenţei Imperiului Austriac.

Camera funcţionează şi se dezvoltă sub jurisdicţie românească cu sediul la Fălticeni.

Prezidiul MAN a R.P. România emite Decretul 74 privitor la desfiinţarea camerelor de comerţ şi industrie teritoriale şi trecerea patrimoniului lor în proprietatea Statului. Se sfârşeşte o mişcare camerală de 99 de ani.

Intră în vigoare Decretul – Lege nr. 139 privind Camerele de Comerţ şi Industrie din România – renaşterea sistemului cameral în România.

Are loc prima Adunare a Camerei de Comerţ şi Industrie Suceava în care se adoptă Statutul Camerei şi este ales primul Colegiu de Conducere și primul Președinte din istoria postdecembristă – Gavril MOROȘAN (1990 – 1997).

Activităţile principale camerale sunt ținerea registrului comerţului și a evidenței firmelor (ulterior a mărcilor), dezvoltarea activităţilor comerciale şi industriale ale membrilor lor şi colaborează cu reprezentanţele din România ale camerelor de comerţ străine, eliberarea certificatelor de origine a mărfurilor, elaborarea de rapoarte si publicatii, formare profesionala, arbitraj comercial, consultanţă în afaceri pentru planurile de investiţii, precum şi organizarea de târguri şi expoziţii specializate.

Are loc la Suceava o consfătuire pe ţară a Camerelor teritoriale în cadrul căreia se reînfiinţează Arbitrajul Comercial, punându-se bazele Regulamentului de funcţionare al Tribunalului Arbitral.

Se inaugurează la Cernăuţi Reprezentanţa Camerei Suceava, prima iniţiativă de acest fel din ţară. În acelaşi an are loc prima participare a unui număr de agenţi economici suceveni la Târgul Internaţional de Bunuri de Consum de la Kiev.

Se înfiinţează Biroul de Presă al Camerei (prima publicaţie „Mesager Economic al Camerei de Comerţ şi Industrie”).

La 1 Octombrie 1994,  Camera reînfiinţează filiala din Fălticeni, devenind prima Cameră de Comerţ din România care îşi deschide o filială în teritoriu. Ulterior, s-au mai deschis filiale la Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei.

Adunarea Generală a Camerei aprobă cu Camerele de Comerţ din Cremona (Italia) şi Mid Yorkshire (Anglia) şi se intensifică misiunile de afaceri cu alte ţări europene. În acelaşi an încep investiţiile pentru noul sediu al CCI Suceava.

Camera Suceava ocupă locul 15 în ţară în clasificarea după numărul de agenţi economici înregistraţi (18.000). Tot în acest an, CCI SV organizează primul stand expoziţional colectiv în afara judeţului Suceava (TIBCO – ROMEXPO Bucureşti) şi este realizată prima ediţie statistică a topului celor mai performante firme din judeţ „Top Bucovina 95”.

Filiala Fălticeni implementează primul proiect Phare – PAEM (Program de măsuri active pentru combaterea şomajului) al unei Camere de Comerţ şi Industrie din România – În cadrul aceluiaşi proiect se înfiinţează Centrul de Asistenţă în Afaceri.

Se organizează primele expoziţii-târg importante la Suceava: Agro-Util Montana, Novomatcon, Artă Populară şi Meşteşuguri Tradiţionale.

Apare buletinul Camerei de Comerţ „Bucovina Business”.

Se înfiinţează sub egida Camerei centre de consultanţă şi îndrumare la Gura Humorului şi Vatra Dornei pentru persoanele disponibilizate.

Camera se numără printre iniţiatorii Asociaţia Internaţională a Euroregiunii „Prutul Superior”.

19 Noiembrie 1999 – Adunarea Generală alege un nou Colegiu de Conducere sub președinția domnului Ioan HEROIU (1999 – 2003).

Este dat în funcţiune noul sediu. Sunt lansate 15 manifestări promoţionale, din care 5 la Bucureşti. Se aniversează 150 de ani de viaţă comercială în Bucovina, prilej cu care are loc la Suceava întâlnirea preşedinţilor Camerelor de Comerţ şi Industrie din toate judeţele ţării (iunie).

Activitatea expoziţională a Camerei de Comerţ se dezvoltă de la un an la altul, se lansează peste 16 premiere expoziţionale, organizaţia suceveană capătând în timp statutul de unic organizator legal de târguri şi expoziţii pentru judeţul Suceava.

Are loc prima ediţie a expoziţiei promoţionale „Produs în Bucovina”.

Se lansează primul salon auto din judeţul Suceava – „Salonul Auto Bucovina”.

Registrul comerţului este naţionalizat prin iniţiativa unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului.

Camera organizează prima ediţie a târgului naţional de agricultură şi industrie alimentară Agro Expo Bucovina. Ediţia din 2010 este declarată cea mai mare manifestare de profil din Moldova.

Adunarea Generală alege un nou Colegiu de Conducere sub președinția domnului Gabriel Sorin IACOB.

Se lansează conceptul „Firme la cheie”, primul pachet all inclusive   pentru start-up la nivel naţional și este organizată prima ediţie de Topul firmelor BUCOVINA cu partener naţional (companie de telecomunicaţii).

Se reînfiinţează Școala de Afaceri Bucovina¸ care  devine principalul furnizor de servicii de formare profesională în domeniul comercial din judeţul Suceava pentru instruirea, formarea şi perfecţionarea profesională la nivelul standardelor internaţionale a persoanelor interesate în practicarea unor meserii sau specializări necesare în toate domeniile de activitate.

Se înfiinţează Bursa Română de Mărfuri Terminal Suceava, la acel moment, singurul administrator al unei pieţe de disponibil care câştigă statutul de terminalul nr. 2 pe ţară în anul de debut, oferind şi consultanţă în achiziţii publice.

Decembrie 2006 – se începe implementarea proiectului Incubator Virtual al Studenților Antreprenori în zona transfrontalieră România-Ucraina, proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Programul de Vecinătate România – Ucraina 2004 – 2006.

Camera de Comerț Suceava devine prima cameră din România care elaborează strategii de dezvoltare pentru administraţiile publice locale.

Primul curs-training pe tema „Marketing pentru târguri şi expoziţii”.

Septembrie 2007 – se organizează primul târg de turism al Bucovinei.

6 Decembrie 2007 – intră în vigoare Legea camerelor de comert nr. 335/2007.

Adunarea Generală alege un nou Colegiu de Conducere şi confirmă un nou mandat de 4 ani sub președinția domnului Gabriel Sorin IACOB.

Se organizează prima ediţie a Târgului Naţional de Construcţii „Expo Casa Ambient”, manifestare specializată în industria construcţiilor şi amenajărilor.

Tot în acest an are loc prima ediţie a „Târgului de Nunţi Bucovina” și se înființează Departamentul Programe.

În acelaşi an Camera încheie un parteneriat în primul proiect regional strategic de formare profesională din România – Proiectul „Cooperare Regională pentru Excelenţă Antreprenorială” (2008 – 2011), ce are ca obiectiv general promovarea unei atitudini pozitive faţă de antreprenoriat, crearea şi consolidarea de noi afaceri în Regiunea de Nord-Est prin implementarea de activităţi de sprijin, ghidare, consultanţă şi activităţi inovative de formare profesională pentru întreprinzători.

Februarie 2008 – se organizează pentru prima dată cursul „Manager de Proiect” – un curs certtificat CNFPA. Cursul este organizat în fiecare an până în prezent şi se bucură de un real succes.

Apare „Ghidul de Servicii” al Camerei de Comerţ,  prima ofertă de servicii şi produse complete structurată pe 15 direcţii de dezvoltare ce acoperă întregul ciclu de viaţă al unei afaceri. Lansarea acestui ghid reprezintă fără echivoc un garant al maturităţii în dezvoltarea camerală.

Februarie 2009 – se lansează oficial proiectul CREA (Cooperare Regională pentru Excelenţă Antreprenorială).

Iunie 2009 – se lansează, în premieră, programul de practică pentru studenţii Universităţii „Ștefan cel Mare” în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie Suceava.

Camera de Comerț și Industrie Suceava implementează, pentru prima dată, în calitate de solicitant proiectul FIT TO TOURISM – FIT TOUR, proiect în cadrul cărui au fost calificate un număr de 500 angajați din domeniul turismului, iar alți 4.500 au primit câte un kit educațional.

Ianuarie 2011 – CCI Suceava, în calitate de partener, începe implementarea a patru proiecte finanțate prin POS DRU:

ANTRE(pre)NOR pentru PERFORMANȚĂ – peste 200 de angajați ai celor 25 de firme din Regiunea de Nord-Est au beneficiat de 10 cursuri de perfecționare în management și leadership;

D.A.R.M.A. – Dezvoltare Antreprenorială și Relaționare în Mediul de Afaceri – peste 300 de angajați au participat la cele 12 cursuri pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale;

Proiectul EVA – Era Valorificării Antreprenoriatului Feminin, proiect la care CCI Suceava a participat în calitate de partener și în cadrul căruia un număr de 164 de femei șomere au urmat cursuri de Finanțarea Afacerilor și Lucrător în Comerț;

eLife – Dezvoltarea inovației, creativității, responsabilității și sustenabilității antreprenoriatului românesc – la cele trei serii de câte 8 cursuri organizate au participat un număr de aproape 500 persoane.

Ianuarie 2013 – CCI Suceava implementează în calitate de partener proiectul EIRENE, JUST/2012/JCIV/AG/3420, proiect finanțat de Comisia Europeană prin programul Civil Justice. Obiectivul general al acestui proiect îl reprezenta promovarea culturii medierii în 6 țări membre ale UE printre care și România.

Septembrie 2013 – CCI Suceava începe implementarea proiectului „Joint Business Support Centre – Instrument pentru stimularea dezvoltării antreprenoriatului în regiunea de graniţă Ro-Ua-Md (Jo.B.S Centre)”, COD MIS-ETC: 1934,” în calitate de Solicitant, proiectul fiind finanțat de către Uniunea Europeană prin Programul Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, prioritatea 1.  Obiectivul general al proiectului îl reprezintă sprijinirea și consolidarea mediului de afaceri din regiunile de frontieră, prin instruirea a 378 administratori/angajați din cadrul a 260 IMM-uri din zona transfrontalieră și crearea unui centru de business.

Decembrie 2013 – CCI Suceava implementează, în calitate de partener, proiectul „Formarea unei rețele de instituții din domeniul inovației in regiunea transfrontalieră”, finanțat de către Uniunea Europeană prin Programul Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, prioritatea 1, cod MIS-ETC  1498, urmărind extinderea relațiilor și cooperarea în infrastructura inovativă a regiunii și facilitarea transferului de tehnologie în regiunea transfrontalieră.

Se înființează Centrul de Afaceri Transfrontalier – Jo.B.S Centre în care se vor organizara evenimente economice, cursuri/training-uri, asigurarea de spațiu expozițional, închiriere săli pentru evenimente și birouri.  Înființarea Centrului a presupus modernizarea clădirii Camerei de Comerț și Industrie Suceava în cadrul proiectului Jo.B.S Centre prin renovarea și dotarea pe o suprafață de 600 metri pătrați a fostei mansarde, renovarea fațadei clădirii și crearea a noi locuri de parcare, atingând capacitatea  de 40 de locuri.

Adunarea Generală alege un nou Colegiu de Conducere sub președinția domnului Nicolae TROAȘE.

Camera de Comerț și Industrie Suceava, în calitate de partener, începe implementarea a două proiecte finanțate prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020:

Let’s Start Up Afacerea Ta!, cod MySMIS 104999, Schema de ajutor de stat România Start Up Plus, proiect în cadrul căruia 150 de persoane au beneficiat de cursuri gratuite de Competențe Antreprenoriale, s-a organizat un concurs de planuri de afaceri în urma căruia 15 planuri de afaceri au primit finanțare de maxim 180.000 lei, câștigătorii concursului beneficiind și de consultanță, consiliere și mentorat în vederea implementării planurilor de afaceri;

Învață din practică! INDIP, cod MySMIS 107439, proiect în cadrul căruia 250 de studenți ai Universității Ștefan cel Mare din Suceava beneficiază de stagii practică în cadrul firmelor din județul Suceava.

Adunarea Generală a Colegiului de Conducere votează un nou mandat de președenție a domnului Nicolae TROAȘE.

Camera de Comerț și Industrie Suceava, în calitate de partener, începe implementarea unui nou proiect finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020 – Dezvoltarea învățământului terțiar universitar în sprijinul creșterii economice – PROGRESSIO, cod MySMIS 125040, proiect de a cărui activități vor beneficia 72 de studenți doctoranzi și 30 de cercetători post-doctoranzi din trei centre universitare din România.

Tot în 2019, venind în sprijinul IMM-urilor, Camera de Comerț a început implementarea proiectului ”IMPULS – ÎMBUNĂTĂȚIREA CUNOȘTINȚELOR ANGAJAȚILOR Șl PROMOVAREA ÎNVĂTĂRII PE TOT PARCURSUL VIEȚII ÎN RÂNDUL COMPANIILOR DIN REGIUNEA NORD-EST”, cod MySmis 128044, proiect finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014 — 2020.

Proiectul este implementat de către Camera de Comerț și Industrie Suceava, în calitate de beneficiar, în parteneriat cu Asociația ”CONSENSUAL”, având ca obiectiv principal promovarea unei ocupării sustenabile și de calitate a forței de muncă, sprijinirea mobilității forței de muncă prin implementarea unor măsuri de îmbunătățire a accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții pentru toate grupurile de vârstă într-un cadru formal și non-formal, actualizarea cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor forței de muncă și promovarea unor căi de învățare flexibile, inclusiv prin orientare profesională, în județele Suceava și lași.

Camera de Comerț și Industrie Suceava anunță începerea activităților din cadrul proiectului CARPATHIA UNESCO – GREEN CARPATHIA Integrated corss-border touristic route, proiect finanțat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră ENI Ungaria – Slovacia – România – Ucraina 2014-2020, al cărui obiectiv principal este promovarea culturii și istoriei locale, cu scopul creșterii gradului de vizibilitate și valorificare a turismului și înființarea unui Centru de Informare turistică și promovare a rutei în cadrul Camerei de Coemrț și Industrie Suceava, prin intemrediul căruia, potențialii turiști pot călători virtual făcându-și o idee despre ruta creată în cadrul proiectului și despre cele 10 obiective UNESCO și NATURA 2020.