CURTEA DE ARBITRAJ COMERCIAL
Arbitrajul este o modalitate alternativă de soluţionare a litigiilor, cu precădere a celor patrimoniale ivite între profesionişti, cu excepţia celor care privesc starea civilă, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorală, relaţiile de familie şi drepturile cu privile la care persoanele nu pot dispune. Litigiile sunt încredinţate spre soluţionare, potrivit convenţiei părţilor, unor arbitri aleşi de părţi, persoane cărora le revine sarcina de a judeca litigiul şi de a pronunţa o hotărâre, pe care părţile se obligă să o execute.
Inserarea într-un contract civil a clauzei arbitral sau încheierea unei convenţii arbitrale, îndreptăţeşte partea interesată, în cazul apariţiei unui litigiu, să ceară soluţionarea acestuia pe calea ARBITRAJULUI fiind exclusă, astfel, competenţa instanţelor judecătoreşti.
Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Suceava organizează la cererea celor interesaţi, arbitrajul instituţionalizat pentru soluţionarea de litigii civile interne şi internaţionale.
Instituţia Arbitrajului a fost introdusă prin Legea nr. 59/1993, ce a modificat Codul de Procedură Civilă din 1948 abrogat, fiind astăzi reglementat de Cartea a IV-a, art. 541 – 621 din Noul Cod de Procedură Civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, intrată în vigoare la data de 15.02.2013, unde este cuprinsă întreaga reglementare ce se referă la competenţa Tribunalului Arbitral, organizarea şi funcţionarea sa, inclusiv procedurile de judecată folosite de această instanţă de jurisdicţie alternativă.
Părţile trebuie să prevadă în contractele lor o convenţie, adică un acord de voinţă numită clauză compromisorie, prin care să se stipuleze că eventualele litigii ce se vor ivi în derularea contractului, urmează să fie judecate de Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Suceava. O astfel de clauză se poate încheia şi ulterior perfectării contractelor, adică în timpul derulării lor, prin act adiţional.
Pe lista arbitrilor Camerei de Comerţ şi Industrie Suceava, se află specialişti de înaltă ţinută profesională, avocaţi, consilieri juridici, judecători, de unde, potrivit art. 555 şi următoarele din Noul Cod de Procedură Civilă, părţile pot să-şi aleagă arbitrul de care doresc să fie judecaţi, adică fiecare parte îşi poate alege arbitrul, iar cei doi arbitri aleg supraarbitrul, pentru a nu se ajunge la balotaj cu ocazia judecării şi pronunţării Sentinţei Arbitrale.
Taxele de arbitraj sunt mai mici decât la instanţele judecătoreşti cu până la 50%.
Un litigiu dedus judecăţii Curţii de Arbitraj Comercial se judecă în maxim 6 luni cu celeritate spre deosebire de instanţele judecătoreşti, unde utilizându-se cele trei grade de jurisdicţie, respectiv: Judecătorie, Tribunal şi Curte de Apel, sau Tribunal, Curte de Apel şi Curtea Supremă de Justiţie se ajunge uneori de la 1 pana la 3 ani de judecată, mai ales atunci când instanţa de control judiciar casează cu trimitere o anumită sentinţă a instanţei inferioare.
Dosarul ce se judecă în cadrul Arbitrajului Comercial este confidenţial, la el neavând acces decât părţile din litigiu. Procesele civile nu sunt publice.
Deasemenea, litigiul ce se judecă de Tribunalul Arbitral, nu are caracterul solemnităţii dezbaterilor dintr-o sală de judecată a proceselor de drept comun, astfel ca părţile susţin într-un mod degajat, de fapt colegial, argumentele pro şi contra referitoare la cauză.
Pe lângă competenţa de necontestat a arbitrilor de pe lista CCI Suceava, instanţa arbitrală nu judecă într-o zi programată pentru dezbateri, decât una sau două cauze, pe când primele instanţe de drept comun, judecă într-o şedinţă zeci de dosare.
Executarea Sentinţei Arbitrale se poate face de bună voie de partea împotriva căreia s-a pronunţat, iar dacă nu se execută astfel, aceasta constituie titlu executoriu de drept conform art. 615 din Noul Cod de procedură Civilă şi poate fi executată silit ca orice hotărâre judecătorească.
Sentinţa Arbitrală poate fi desfiinţată numai pe calea acţiunii în anulare, şi numai pentru unele motive ce nu vizează fondul litigiului, ci mai degrabă pentru anumite excepţii procedurale inserate la art. 608, lit. a – i din Noul Cod de procedură civilă.
CELERITATEA
Cuvântul des întâlnit în limbajul juridic respectiv acela de celeritate, provine atât din franţuzescul celerite cât şi din latinescul celeritas, care înseamnă iuţeală sau repeziciune.
Importanţa soluţionării litigiilor civile cu repeziciune, nu mai trebuie demonstrată, deoarece este evident că deprecierea monedei naţionale aduce mari prejudicii acelor societăţi care sunt lipsite de fondurile băneşti neîncasate pentru produsele livrate sau serviciile prestate.
Acţionând debitorii în instanţele de drept comun unde sunt trei grade de jurisdicţie, cu cheltuielile de judecată ce le implică folosirea căilor de atac – apel sau recurs – procesele pot dura uneori ani de zile, după care chiar dacă s-a obţinut câştig de cauză, suma acordată poate reprezenta uneori 50% din valoarea iniţială. Desigur că partea interesată poate cere, pe parcursul judecării proceselor, actualizarea pretenţiilor cu timbrarea valorică corespunzătoare, procedura este foarte greoaie şi nu întotdeauna este acceptată de toate instanţele de judecată.
Dacă însa părţile dintr-un contract acceptă clauza compromisorie, Tribunalul Arbitral rezolvă într-adevăr cu celeritate litigiul, mai bine spus cu repeziciune, care nu poate fi întâlnită în cazul judecării pricinilor la instanţele de judecată.
Un litigiu dedus spre a fi judecat de un Tribunal Arbitral, se va soluţiona în maximum 6 luni de zile, în cele mai multe cazuri acest termen fiind de 2-3 luni, toate părţile din proces sunt mulţumite de Sentinţele pronunţate de Tribunal Arbitral.
CONFIDENŢIALITATE
Cartea IV din Noul Cod de Procedură Civilă, respectiv art. 541 – 607, nu prevede niciunde că procesele deduse judecăţii Curţilor de Arbitraj de pe lângă Camerele de Comerţ, să se judece cu publicitatea prevăzută pentru procesele ce se judecă la celelalte instanţe de drept.
De aici concluzia firească că procesele ce vor fi judecate de către Tribunalele Arbitrale, constituite în baza textelor de lege din Codul de Procedură Civilă, nu sunt publice, la ele putând participa doar părţile din proces sau reprezentanţii lor autorizaţi.
Secretul dezbaterilor sau mai precis, confidenţialitatea acestora, este un avantaj pentru operatorii economici, cifrele care se discută, starea de fapt a societăţilor în cauză precum şi situaţia lor de drept, nu se face publică la instanţele arbitrale. La instanţele de drept comun, toate discuţiile sunt publice şi oricare dintre adversarii sau concurenţii uneia dintre părţile din proces pot culege şi reţine toate informaţiile de care au nevoie, pot consulta inclusiv dosarul la arhiva instanţei şi pot asculta pledoariile avocaţilor din timpul procesului.
De aici pot decurge teoretic o serie de neplăceri pentru unii dintre operatorii economici, aspecte care nu apar în procesele ce se judecă la Tribunalele Arbitrale de pe lângă Camerele de Comerţ, unde se respectă confidenţialitatea, atât în ceea ce priveşte consultarea dosarelor deduse judecăţii acestor instanţe speciale, cât şi cu ocazia dezbaterii cauzelor, la care participă numai reprezentanţii autorizaţi ai părţilor implicate.