Această analiză contextualizează peisajul industriei băuturilor alcoolice, care include grupa 11.1 (fabricarea băuturilor alcoolice) din diviziunea 11 (fabricarea băuturi) din Clasificarea Națională a Activităților Economice (CNAE) din Brazilia, inclusiv activitățile care compun următoarele clase: 11.11-9 (Fabricarea băuturilor spirtoase și a altor băuturi distilate), 11.12-7 (Fabricarea vinului) și 11.13-5 (malț, bere și bere la halbă).

În ceea ce privește consumul de alcool, Brazilia cu 7,4 litri pe cap de locuitor în anul 2021, este peste media din America Latină și Caraibe (ALC) de 6,9 litri, dar sub media OCDE de 10 litri. Industria băuturilor constituie un sector important al industriei de prelucrare, cu sute de mii de locuri de muncă distribuite în toată Brazilia. Datorită prezenței mai multor furnizori locali și internaționali și a unor jucători majori cu operațiuni globale, piața este extrem de competitivă iar concurența s-a intensificat.

Piața băuturilor alcoolice a avut o creștere timidă în ultimii ani și din cauza pandemiei de Covid-19; s-a înregistrat o scădere bruscă de 17,9% a volumului vânzărilor în anul 2021 și de 16,6% la nivel mondial. Măsurile restrictive de circulație a populației (izolarea socială) au avut un impact puternic asupra pieței on-trade (baruri și restaurante) a căror scădere în vânzări nu a fost compensată de creșterea off-trade (vânzările cu amănuntul).

În ceea ce privește dinamica recentă a pieței braziliene a băuturilor alcoolice, putem evidenția trei fenomene care s-au consolidat:

  • O parte din consumatori, în special cei cu venituri mai mici, au migrat către mărci mai ieftine din anumite categorii și au redus frecvența achizițiilor;
  • Printre noile obiceiuri de cumpărare, există tendința de a bea mai puțin, dar mărci de calitate mai bună, fapt care a influențat declinul volumului;
  • A existat o tendință tot mai mare de a consuma băuturi alcoolice acasă și nu în cadru formal, obicei care a fost puternic întărit odată cu criza COVID-19.

Restricțiile de circulație implementate din cauza pandemiei au impactat puternic vânzările on-trade. Chiar și după renunțarea treptată la restricții care a apărut începând cu trimestrul al 2-al din anului 2021, există o anumită precauție cu privire la socializarea în spații publice cu virusul încă în circulație. Fragmentarea ridicată a comerțului pe piața internă, unde o proporție semnificativă de restaurante/baruri mici și independente și-au închis activitățile, a afectat puternic vânzările în anul 2020. Cu toate acestea, unele categorii precum berea, s-au vândut mai bine decât altele datorită accesibilității în rândul unui public mai larg, unii consumatori continuând să o consume acasă. De asemenea, ginul a avut rezultate bune, o tendință observată și în anii precedenți, permițând consumatorilor să își pregătească cocktail-uri proprii acasă; un anumit nivel de „premiumizare” s-a remarcat și în anul 2020 printre brazilieni bogați.

Este de așteptat ca în anul 2022 piața băuturilor alcoolice să-și revină, impactând atât canalele on-trade, cât și pe cele off-trade. Tendințe observate începând cu anul 2019 sunt de așteptat să continue, cum ar fi creșterea cereri de bere premium lager și de gin, deși acesta din urmă pot fi compromis din cauza devalorizării monedei naționale (reais-ul). Pe termen mediu și lung, nevoile de investiții și în consecință, finanțarea, vor fi legate de fabricarea produselor care vor deservi nișe specifice de piață, sau de adaptarea proceselor de producție la nevoi noi, precum îmbutelierea în microberării, pentru a permite ofertarea acestor produse prin intermediul comerțului electronic.

Datele referitoare la comerțul exterior arată că balanța comercială a industriei băuturilor alcoolice braziliene a a avut un deficit de 950 mil. USD în anul 2021.

Datele vor fi prezentate folosind clasificarea produselor de pe piața mondială a băuturi alcoolice:

  • Bere;
  • Băuturi spirtoase: include principalele tipuri cum ar fi whisky, vodcă, gin, tequila, brandy, etc;
  • Vinuri;
  • Cidru: băuturi preparate din suc de mere;
  • Băuturi gata de băut (RTD)/Preamestecuri cu concentrație ridicată (HS): băuturi care sunt un amestec de spirtoase cu o băutură nealcoolică, servite preamestec și gata de băut. Un exemplu de RTD bine-cunoscut în Brazilia este Smirnoff Ice.

 

Conform datelor statistice, în anul 2021 Brazilia a importat băuturi alcoolice din următoarele țări:

  • Rom: Italia, Statele Unite, Cuba, Germania, Franța, Paraguay, Uruguay, Spania, Panama, Argentina, Bolivia, Marea Britanie și Chile;
  • Vodcă: Franța, Suedia, Letonia, Uruguay, Danemarca, Argentina, Noua Zeelaandă, Hong Kong, Africa de Sud și Statele Unite;
  • Gin: Marea Britanie, Italia, Franța, Argentina, Irlanda, Statele Unite, Franța, Portugalia, Uruguay, Olanda;
  • Whisky: Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Portugalia, Spania, Hong Kong, Malta, Italia și Irlanda.

De asemenea, țările care au importat cele mai multe astfel de băuturi din Brazilia, în aceeași perioadă au fost:

  • Rom: Statele Unite, Olanda, Trinidad și Tobago, Mexic, Guatemala, Regatul Unit, Italia, Spania, Franța;
  • Vodka: Suedia, Franta, Olanda, Rusia, Statele Unite, Polonia, Italia, Regatul Unit, Germania, Finlanda;
  • Gin: Olanda, Spania, Franța, Italia, Japonia, Germania, Mexic, Irlanda, Portugalia;

 

Berea

In Brazilia, dintre băuturile alcoolice, berea are o mare importanță, fiind responsabilă pentru 86,1% din consum.

Industria băuturilor alcoolice este importantă în mai multe țări din lume, inclusiv Brazilia. Conform celor mai recente date statistice, între 2008 și 2021, producția de băuturi alcoolice a crescut cu 68,41%. Această performanță vine în principal din producția de bere și bere la halbă, care a crescut cu 86,88% în aceeași perioadă. Participarea acestui subsector al producției de bauturi alcolice a crescut de-a lungul anilor, atât ca volum de producție cât și în numărul de unități producătoare de băutură.

În ceea ce privește cantitățile vândute, berea și berea la halbă sunt principalele produse vândute, atingând un vârf de 87,7% în anul 2016, dar cu un declin continuu în ultimii ani, având în anul 2021 o cotă de piață de 86,1%. În mod similar, la nivel mondială, berea este principala bautură alcoolică vândută, deși cu o cotă de piață reprezentând 77,9% din volumul de vânzări în anul 2021. Între anii 1998 și 2020 Brazilia a fost exportator net de bere, vârful exporturilor  fiind în anul 2015. În anul 2020, 12.509 tone de bere au fost exportate în principal în Paraguay, Argentina, Bolivia și Uruguay, care au importat practic tot volumul comercializat de Brazilia. Paraguay, principala destinație a băuturii braziliene, a reprezentat 51,79% din volumul total expediat de Brazilia și aproximativ 55,26% din valoarea comercializată.

Creșterea numărului de fabrici de bere artizanale din Brazilia, potrivit Asociației Braziliene pentru Berea Artizanală  (Abracerva), este legată de posibilitatea de diversificare a băuturii, pentru a satisface o cerere tot mai diversificată a consumatorului. Potrivit Abracerva, aceste berării artizanale tind să fie mai mici, au un rol regional și deși angajează mai puțin personal, au generat o extindere a numărului de locuri de muncă din acest sector. Potrivit Ministerului Agriculturii, Zootehniei și Aprovizionării (MAPA), extinderea a fost impulsionată de producția de băuturi speciale (premium și handmade), reflectând schimbarea modelului de consum a brazilienilor, care caută diferențierea și băuturi de calitate superioară în mărci comune care existau deja pe piață.

Brazilia este a treia cea mai mare piață de bere din lume, după China și SUA. Nu este de mirare că antreprenorii proiectează deja o creștere de 13% în următorul deceniu. În prezent, berile artizanale reprezintă doar 7% din consumul de băuturi în Brazilia. Problema este că acest procent include mărci care nu pot fi considerate la nivelul berii super premium. Din aceste 7%, doar 2% sunt de fapt tipuri speciale de bere.

În medie, brazilienii consumă 140 de milioane de hectolitri de bere pe an. Deși consumul de bere artizanală a câștigat din ce în ce mai mulți consumatori în ultimii ani, această nișă specifică sectorului este încă modestă. Producția artizanală reprezintă aproximativ 1% din volum și 2,5% din veniturile totale ale industriei, potrivit la Abracerva. În plus, CervBrasil, care reunește cele mai mari 3 mărci de pe piața braziliană (Ambev, Heineken și Petrópolis), estimează că băutura produsă de către ei a reprezentat cca. 93% din întreaga producție braziliană în anul 2021.

Pe segmentul berii, mărcile de tip premium au a înregistrat o creștere peste medie. A existat o creștere puternică a cererii a berilor de tip „pur malț”, care ar fi putut fi o consecință a strategiei marilor fabrici de bere să popularizeze acest tip de bere, cu lansări asociate cu cele mai populare mărci (de exemplu, Skol Pure Malt, Brahma Double Malt). Ca urmare, cei trei principali jucători din Brazilia (Ambev, Heineken și Petrópolis) au investit în creșterea producției acestui tip de băutură. Această mișcare întărește schimbarea preferințelor consumatorilor brazilieni. De fapt, este posibil ca pandemia de Covid-19 să fi contribuit la accelerarea acestui proces de schimbare, deoarece fiind în imposibilitate de a frecventa barurile și restaurantele,  s-a înregistrat o creștere a consumului de bere acasă, determinând oamenii să aleagă consumul unei băuturi de mai bună calitate, chiar și la prețuri mai mari decât berile tradiționale, deoarece achiziția la marii retaileri se face cu prețuri mai mici decât cele practicate în baruri și restaurante. Această strategie a urmat celei adoptate în ultimii ani, când marile berării au căutat să se poziționeze pe piața berii artizanale, în special prin achiziții de berării artizanale care erau deja bine poziționate pe această piață.

În anul 2021, numărul total de fabrici de bere înregistrate în Brazilia a fost de 889 de unități. Statul Rio Grande do Sul deține cele mai multe fabricilor de bere, 186 de unități,  ceea ce reprezintă 20,92% din totalul național, urmat de statele Sao Paulo și Minas Gerais cu 165 și 115 unități. Prin urmare, axa sud-sud-est concentrează majoritatea fabricilor de bere din Brazilia.

Analiza datelor de angajare și concediere arată că între anii 2015 și 2021 fabricile cu peste 99 de angajați au redus aproximativ 429 de locuri de muncă, în timp ce companiile cu până la 99 de angajați a creat 2.544 de noi locuri de muncă pentru sector. Rezultatul este un sold net de 2115 de muncitori în industrie. Acest rezultat este o reflectare a creșterii cererii naționale pentru beri diferențiate care, la rândul ei încurajează creșterea producției și atragerea de noi producători.

Este important de subliniat că datele prezentate anterior de la PIA-Produto includ doar producția și vânzările în unități de producție situate în Brazilia, adică din industrie la comerțul cu amănuntul, fără a lua în considerare fluxurile de import și export, iar pentru a avea o idee despre consumul total de băuturi este necesar să se calculeze vânzările atât on-trade cât și off-trade.

Industria berii este dominată de mari multinaționale, Brazilia fiind un furnizor important pentru ţările sud-americane. Principalele fabrici de bere din Brazilia și mărcile lor sunt:

  • Ambev: Skol, Brahma, Antarctica, Stella Artois, Bohemia, Original, Serra Malte și Polar.
  • Heineken: Kaiser, Sol, Bavaria,Corona, Budweisser și Heineken.
  • Primo Schincariol: Nova Schin, Primus și Glacial.
  • Petropolis: Itaipava, Cristal, Nordia, Cabare și Petra.

 

Vinul

Producția braziliană de vin între anii 2008 și 2021 a menținut o traiectorie echilibrată, cu o creștere de 17,41%, cu excepția anului 2016, când producția a fost cu aproximativ 57,82% mai mică decât cea din anul 2015. Evenimentele climatice, care au avut un impact mai puternic asupra țărilor din America Latină au contribuit la scăderea producţiei de struguri. Înghețul și precipitațiile excesive au afectat întreaga țară, compromițând productivitatea podgoriilor. În acel an, valoarea producției industriale de vinuri a fost de 330 mil. USD, aproximativ 58% din valoarea normală. Dar în anul 2017, producția națională s-a redresat. Această creștere a producției a generat și o creștere a vânzărilor de vin în comparație cu anul precedent, conform Institutului Brazilian al Vinului (Ibravin). În anul 2021, industria a angajat,  aproximativ 200.000 oameni de-a lungul întregului lanț de producție.

Suprafața cultivată cu viță de vie din Brazilia se ridică în prezent la 79.900 hectare. Sunt peste 1.100 de crame în toată țara, majoritatea proprietăți mici (în medie 2 ha de viță de vie pe familie). Deși este prezentă în mai multe state și regiuni braziliene, aproximativ 90% din producția națională este concentrată în statul Rio Grande do Sul și este destinată în principal industriei de suc și vin. În ultimii ani, au fost implementate Indicațiile Geografice de Origine, în acest fel viticultura contribuind la dezvoltarea zonelor respective, promovând agregarea valorii produselor și aprecierea imputurilor.

Statisticile arată că 85% din consum sunt vinuri roșii, în timp ce doar 15% se sunt vinuri albe. Pe lângă preferințele tipului de vin, brazilienii cumpără mai multe vinuri importate (73%) decât vinuri autohtone (27%).

Împreună, Argentina și Chile reprezintă 63,29% din volumul de vin importat de Brazilia. Chile a contribuit cu 43,08%, iar Argentina cu 20,21%. Patru țări europene, numite “lumea veche”, – Portugalia, Italia, Franța și Spania – completează lista celor mai mari exportatori ai acestui produs din Brazilia.

Desigur, există un întreg context în jurul acestor cifre, dar cel mai important este evident prețul. Stimulentele fiscale ale Mercosur (în cazul Argentinei), valoarea mare a euro (care face vinul din “lumea veche” mai scump) și proximitatea acestor două țări sud-americane față de Brazilia constituie un avantaj clar pentru chilieni și argentinieni.

Aspecte fiscale: în Brazilia, o sticlă de vin atunci când iese din cramă, a plătit deja peste 50% din taxe, în timp ce în Argentina, Chile sau Uruguay acest cost este de doar 20%.

Costuri de ambalare: o sticlă în Brazilia costă producătorul cu 30% mai mult decât o sticlă similară din Argentina, Chile sau Uruguay. Același lucru este valabil și pentru cutii, dopuri, etichete, etc.

Autoritățile braziliene taxează vinurile de import cu 63,84% la valoarea din vamă, după cum urmează:

  • IPI (Impozitul asupra produselor prelucrate) 30,00%;
  • ICMS (Impozitul pe circulația mărfurilor și serviciilor) 23,00%;
  • Alte taxe 10,84%

Pe piața braziliană, consumul de vin este încă format din băuturi importate în proporție de peste 80%, iar cele mai mari cantități sunt aduse de marile lanțuri de retail. Pe de altă parte, vinul produs în Brazilia generează mai multe taxe decât produsele importate, ducând la un dezechilibru în cadrul sectorului.

Balanța comercială a vinurilor este deficitară, Brazilia nu numai că importă mai mult decât exportă, dar volumul importat a crescut de-a lungul anilor. În ciuda volumului mare de vin importat de Brazilia, în anul 2021 țara a fost al 19-lea producător din lume și al 6-lea ca mărime din emisfera sudică, potrivit la Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV). În anul 2021, exporturile braziliene de vin au crescut cu 29,62% în volum și 19,67% în valoare, comparativ cu anul 2020, în timp ce pentru aceeași perioadă, s-a înregistrat o scădere de 1,40% în volum și o creşterea valorii cu 6,65% a importurilor de vin.

Datele indică că vinul nu este un produs considerat esențial în coșul de consum, iar achiziționarea acestuia este direct legată de performanța economică. Cu alte cuvinte, acest comportament arată că modificarea prețului produsului sau scăderea veniturilor afectează direct consumul.

 

Băuturile spirtoase

Principalele companii de pe piața băuturilor spirtoase din Brazilia sunt Companhia Muller de Bebidas Ltd., Diageo Plc, Engarrafamento Pitu Ltda., IRB Tatuzinho 3 Fazendas Ltda, Davide Campari-Milano S.p.A., Grupo Imperador, Missiato Industria e Comercio Ltda, Pernod Ricard, Long John International Ltd. și Bacardi Ltd.

Piața băuturilor alcoolice a înregistrat o creștere timidă în ultimii ani, sub influența puternică a scăderii vânzărilor de bere, care a fost contrabalansată de creșterea semnificativă a vânzări de băuturi spirtoase, un segment care a beneficiat de creșterea „culturii cocktailurilor” și, de asemenea de așa-numita “premiumizare”, adică consumul de băuturi considerate „premium”. Aceste tendințe au, în ciuda creșterii reduse (sau chiar stagnării) a vânzărilor, în volum, o creștere din punct de vedere valoric. În anul 2020, pandemia de Covid-19 a avut un impact puternic asupra sectorului, în special a vânzărilor de băuturi alcoolice în așa-numita piață „on-trade” (baruri, restaurante, hoteluri etc.), care este principalul canal de vânzările acestui tip de produse în majoritatea țărilor lumii, care au adoptat măsuri de izolare.

          Cu toate acestea, pe lângă consecințele pe termen scurt pentru vânzări, pandemia a dus schimbări importante în comportamentul consumatorilor pe termen mediu și lung, care ar putea remodela industria băuturilor alcoolice.

Piața de băuturi spirtoase din Brazilia este estimată la 8 mld. USD în anul 2022 și se apreciază că va avea o crește de 9,16% (CAGR) în perioada 2022-2025. Băuturile spirtoase de specialitate au fost cea mai mare categorie de pe piață în ceea ce privește valoarea și volumul. Se estimează că whisky-ul va fi categoria cu cea mai rapidă creștere în termeni de volum. Sao Paulo este cea mai mare piață de băuturi spirtoase, urmat de Rio de Janeiro și Belo Horizonte. Băuturile spirtoase de specialitate au fost categoria cheie în termeni de volum în orașele mari. Consumul de bauturi alcoolice variază în toate regiunile țării, astfel în Nord-Est, Nord și Vestul Mijlociu consumul de bauturi spirtoase este mai mare decât în Sud și Sud-Est. Vinul este consumat cu predilecție în Sud, iar berea în toată țara.

Pentru o mai bună înțelegere a comportamentului cererii totale de băuturi alcoolice, este esențială evaluarea comerțului cu aceste produse. În ceea ce privește exporturile, există o anumită volatilitate a valorilor exporturilor între 2016 și 2021, cu mișcări de creștere, scădere și reluare a creșterii.

Pe de altă parte, importurile au crescut consistent între anii 2016 și 2021, cu o mică scădere în anul 2020; această creștere a fost de 19,6%, cu accent pe vinuri (49,6%). Cantitatea mare importată se explică prin creșterea consumului de bere și vinuri premium, precum și prin consolidarea pieței produselor distilate, în special whisky-urile și mai nou, ginul.

 

Aspecte logistice și distribuția regională a producției

Procesul de producție al acestei industrii presupune furnizarea de materii prime, producția, îmbutelierea, ambalarea și distribuția. Într-o țară de dimensiuni continentale precum Brazilia, amplasarea spațială a fabricilor pe piața de consum și crearea de rețele de distribuție (care au capacitatea de a ajunge în cele mai îndepărtate locații) sunt variabile importante și cruciale pentru strategia de piață a companiilor. Acești doi factori acționează ca bariere în calea intrării de noi concurenți la nivel național, conducând companiile la procese de fuziune și/sau achiziție atunci când trebuie să-și extindă activitățile și/sau să-și crească cota de piață. Cu toate acestea, datorită complexității reduse a procesului de fabricație și a posibilității de comercializare în lanțuri mici, este posibil ca firmele mici să acționeze la nivel regional, captând cote de piață aproape de locația lor, în principal în zonele periferice. Pe lângă companiile care sunt proeminente pe piața globală a băuturilor alcoolice, Brazilia are, printre liderii de piață, companii care operează mai restrâns, pe câteva piețe regionale din țară (Nord-Est, Sud, Sud-Est, etc).

După doi ani de recesiune economică puternică (2015 și 2016), economia braziliană a prezentat trei ani de redresare, deși la niveluri scăzute de creștere a PIB: 1,3% în 2017, 1,3% în 2018 și 1,1% în 2019. În anul 2020, pandemia de Covid-19 a avut un impact puternic asupra performanței economiei și rata șomajului a crescut simțitor, fapt care s-a reflectat în veniturile consumatorilor şi deci, în consumul de bunuri în general. Scăderea PIB-ului brazilian în anul 2020 a fost de 4,1% iar rata șomajului a fost de 13,5%.

În industria băuturilor alcoolice din Brazilia, ocuparea forței de muncă pentru ultimi cinci anii (2017-2021) arată o creștere constantă an de an, deși cu procente reduse.

Ca urmare, creșterea cumulată a ocupării forței de muncă în sector, între anii 2017 și 2021, a fost de 5,5% în Brazilia; în Nord-Est, însă, s-a observat o scădere de 16,2%, în ciuda tendinței de redresare. Punctul culminant al creșterii a fost în statele Minas Gerais (57,9%), Paraná (49,9%) și Santa Catarina (22,1%). Aceste trei state, situate în Regiunile Sud-Est și Sud (ultimele două) sunt producători naționali importanți de bere artizanală. În Nord-Est, dintre principalele state producătoare, doar Bahia a prezentat o creștere de 4,2%. Pe de altă parte, Ceará (-49,9%) și Pernambuco (-9,9%) au înregistrat o scădere a numărului de contracte de muncă, în industria băuturilor, în perioada respectivă.

După cum am menționat mai sus, industria băuturilor alcoolice, constituie un angajator major, cu sute de mii de locuri de muncă distribuite în toată Brazilia. Sectorul are o distribuție regională largă a producției, datorită caracteristicilor produselor, care au ca imput de bază apa. În anul 2020, industria băuturile alcoolice a concentrat 0,8% din locurile de muncă din industria prelucrătoare din Brazilia și 1,2% din locurile de muncă a industriei prelucrătoare în Nord-Est. Prin urmare, industria băuturilor alcoolice are o importanță mai mare pentru crearea de locuri de muncă în Regiunea Nord-Est, decât în restul ​​Braziliei.

La nivel regional (regiuni mari), există o concentrare a producţiei în cele mai populate state. De la fabricile din aceste state se face distribuția de produse către alte state din aceeași regiune.

State precum Rio de Janeiro, Ceara, Pernambuco și Goias, sunt dominate de mari companii din sector, în special producători de bere și filialele ale multinaționalelor producătoare de alte tipuri de băuturi alcoolice. Pe de altă parte, în state precum Rio Grande do Sul, Minas Gerais și Santa Catarina, se întâmplă exact opusul, adică există o concentrare relativă mai mare a companiilor mai mici, denotând un caracter artizanal a producției de băuturi alcoolice.

 

Perspective

Principalul factor care a afectat piața băuturilor alcoolice a fost pandemia de Covid-19. Chiar și într-un scenariu viitor de revenire la normalitate, impactul pandemiei va persista  din cauza modificărilor în comportamentul de consum. Evident, cele mai mari efecte au fost pe piață „on-trade”, care include baruri și restaurante, din cauza izolarii sociale și restrângerea activităților neesențiale care au fost adoptate în mai multe țări din întreaga lume. Deși o parte a consumului a migrat către retail (off-trade), creșterea de vânzări pe acest canal de distribuție nu a compensat scăderea consumului din on-trade.

Se estimează că dintre diferitele categorii de băuturi, doar RDT-urile și cidrul vor avea creştere medie anuală semnificativă în perioada 2020-2024.

Deși redresarea a început în anul 2021, starea critică a comerțului și închiderea permanentă a pub-urilor, berăriilor și distileriilor nu va permite o revenire rapidă. În plus, mantra „premiumizării” va fi inevitabil pusă sub semnul întrebării și va fi supusă unei presiuni puternice, ca efect al crizei economice care va urma crizei de sănătate. Așteptări inițiale cu privire la o redresare a sectorul în formă de V se dovedesc deja a fi prea optimiste. În schimb, este mult mai probabil ca recuperarea să aibă o formă de tip „Nike-swoosh”. Cu toate acestea, există segmente care continuă să genereze rate de creștere excepțional de ridicate, chiar și în contextul unui mediu de operare atât de sumbru (RTD și vinurile premium).

Vânzările online sunt în continuă creștere, iar Brazilia ca un jucător important pe piața mondială, este de asemenea, supusă acestui trend din industria băuturilor alcoolice sub impactul pandemiei de Covid-19. Piața braziliană, după ani consecutivi de scădere a consumului, a început o redresare în anul 2019, întreruptă în anul 2020 de pandemie și reîncepând un nou ciclu de creștere în anul 2022.

Pe baza acestei prognoze, se poate observa că în acest orizont de 5 ani, volumul vânzărilor nu va reveni la nivelurile pre-pandemie (13,8 miliarde de litri în anul 2019), ca să nu mai vorbim la nivelurile atinse înainte de criza din anii 2015-2016 (15,1 miliarde de litri în anul 2014). Datele prezentate previzionează o creștere medie anuală de 2,0% între anii 2020 și 2024 a consumului de băuturi alcoolice în Brazilia. În ceea ce privește tipurile de băuturi, doar berea și vinul vor avea o creștere a vânzărilor în perioada analizată, ceea ce poate favoriza producătorii naţionali care operează pe aceste segmente.

Deși anul 2020 a fost probabil cel mai rău an în ceea ce privește scăderea vânzărilor de băuturile alcoolice din Brazilia, efectele negative ale pandemiei se vor simți în continuare pe termen mediu. În plus, criza economică post Covid-19 este de așteptat să fie mai severă decât cea din perioada 2015-2016, mai ales ținând cont de creșterea șomajului, reducerea puterii de cumpărare, nivelul ridicat de îndatorare și turismul internațional restrâns.

 

Bariere comerciale

  1. Cerințe de etichetare, marcare și ambalare pentru vinuri

          La sfârșitul anului 2015, Brazilia a deschis o consultare cu privire la proiectele de standarde de identitate și calitate a vinului, a strugurilor și a derivatelor din struguri (G/TBT/N/BRA/613), care nu se încadrează în standardele internaționale OIV (Organizația Internațională a Vinului) și UE cu privire la o serie de parametri.

O versiune revizuită a standardului a fost apoi notificată la jumătatea anului 2016 de către autoritățile braziliene (G/TBT/N/BRA/675) pentru a include observațiile relevante primite.

Regula finală, Instrucțiunea normativă 14, a fost publicată în Jurnalul Oficial brazilian din 8 martie 2018. Aceasta prevede o perioadă de adaptare de un an. S-a făcut o revizuire prin Instrucțiunea Normativă 48 din 30 august 2018.

Există îngrijorări priviind viitoarele perturbări grave ale comerțului din cauza listei lungi de parametri analitici și a divergențelor acestora față de recomandările OIV.

Certificări de tipicitate

Articolul 45 din Instrucțiunea normativă 54/2009 a MAPA prevede că vinurile și produsele legate de struguri și vin care nu se încadrează în standardele de identitate și calitate braziliene (de exemplu, vinuri cu conținut alcoolic de peste 14% sau sub 8,5%, unele vinuri spumante) vor fi autorizate numai dacă există o certificare oficială a următoarelor cerințe cumulative:

  • este un produs care are caracteristici tipice, regionale sau din țara de origine;
  • este un produs clasificat ca vin și produs legat de struguri și de vin, în conformitate cu legislația țării de origine;
  • este un produs pentru consum normal și obișnuit și are denumirea și compoziția stabilite în regiunea țării de origine. Potrivit acestei prevederi, produsele care nu se încadrează în standardele braziliene, dar sunt protejate de o indicație geografică, nu vor necesita certificarea acestor cerințe, fiind deci scutite de prezentarea unui „certificat de tipicitate”. În acest caz, este suficientă o mențiune în certificatul de analiză și proveniență despre indicația geografică. Articolul a fost implementat neregulat de către MAPA.

 

  1. Regulamentul tehnic privind aditivii alimentari și tehnologia

autorizată pentru vin

Regulamentul privind Aditivii Alimentari și Tehnologia Autorizată pentru Utilizare în Vin a intrat în vigoare pe 7 noiembrie 2017. Unele limitări incluse în proiectul de regulament pot reprezenta o barieră:

1) Lipsesc o serie de aditivi cum ar fi:

  • -Acid L-Malic.
  • -Manoproteine ​​din drojdie.
  • -bisulfit de amoniu, (sulfit hidrogen de amoniu).
  • -Dimetildicarbonat (DMDC), care este în prezent listat ca auxiliar de procesare.
  • -Dioxid de carbon, care este în prezent listat ca auxiliar de procesare.
  • -Clorura de argint, care este în prezent listată ca auxiliar de prelucrare.

2) Limitele maxime permise pot fie insuficiente: regula privind limita cumulativă pentru doi sau mai mulți aditivi cu aceeași funcție tehnologică nu respectă regulile OIV/UE și poate crea perturbări comerciale atunci când este aplicată altor aditivi decât regulatorii de aciditate.

Sulfiți: limitele propuse pot penaliza vinurile albe dulci speciale.

Gumă arabică: lucrările sunt în curs de desfășurare în cadrul OIV pentru a ridica limita la 800 mg/kg, pentru a o face conformă cu practica curentă în principalele țări producătoare de vin.

3) Regulamentul nu prevede o clauză de epuizare a stocurilor.

4) Regulamentul nu include o procedură de includere de noi aditivi în listă.

  1. Taxe discriminatorii la anumite spirtoase

Caracterul discriminatoriu al Decretului 85/12 august 2015, care a intrat în vigoare provizoriu la 1 decembrie 2015 și a stabilit cote de impozitare IPI de 25% pentru cachaça și 30% pentru toate celelalte băuturi spirtoase. În plus, în Congres a fost propus un nou proiect de lege care ar introduce un plafon mai mic de 17% pentru cachaça.

Vetoul prezidențial asupra introducerii plafonului de 17% pentru cachaça a fost menținut de Congres într-o sesiune plenară din mai 2016. Aceasta înseamnă că Legea 13.241/2015 a devenit definitivă și nu mai poate fi contestată de Congres. Prin urmare, cachaça va continua să fie supusă unui impozit IPI fixat la 25% ad valorem, iar alte băuturi spirtoase vor rămâne la 30%.