1. Firmele ar putea avea un nou cod unic de identificare

Persoanele juridice, dar si cele fizice ar putea fi identificate in Registrul Comertului printr-un nou cod. Mai exact, acestea ar putea avea in plus, pe langa numarul de ordine din Registrul Comertului si codul unic de inregistrare fiscala, si un cod unic de identificare, se mentioneaza intr-un proiect de act normativ, lansat ieri in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Justitiei.

Conform unui proiect de lege care modifica si completeaza Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, lansat luni in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Justitiei, firmele ar putea avea un nou cod unic de identificare.

Concret, persoanele fizice si juridice inregistrate in registrul comertului vor avea si un identificator unic la nivel european EUID, care include elementul de identificare al Romaniei, elementul de identificare al registrului national, numarul persoanei din registrul respectiv si, daca este necesar, alte elemente pentru a evita erorile de identificare, se mentioneaza in documentul citat.

Astfel, contribuabilii ar putea avea un nou cod unic pentru identificarea la nivel european, pe langa cele deja existente, respectiv numarul de ordine din Registrul Comertului si codul unic de inregistrare fiscala.

dentificatorul unic ar putea fi introdus ca element suplimentar de control al fluctuatiilor reale ale activitatii agentilor economici, masurile propuse permitand identificarea profesionistilor activi, inclusiv in comunicarea dintre registrele comertului din statele membre, se arata in expunerea de motive a proiectului.

De asemenea, acest lucru vine in contextul in care, conform proiectului de lege, Registrul Comertului urmeaza sa se interconecteze cu registrele din statele membre ale Uniunii Europene pentru a putea fi transpusa astfel in legislatia nationala Directiva 2012/17/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 iunie 2012 prin care .

Atentie! Daca proiectul de lege va fi aprobat de Parlament, promulgat de presedinte si publicat in Monitorul Oficial, atunci dispozitiile sale referitoare la identificator unic la nivel european EUID ar urma sa se aplice din 7 iulie 2017.

2. Întrebare preliminară cu privire la dreptul de deducere al TVA-ului în cazul unei prorate dintr-un contract de leasing financiar – Hotărârea Curţii de Justiţie

15 iulie 2014: Curtea de Justiţie a declarat că:
Articolul 17 alineatul (5) al treilea paragraf litera (c) din A şasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare trebuie interpretat în sensul că nu se opune posibilităţii ca un stat membru, în împrejurări precum cele din cauza principală, să oblige o bancă ce desfăşoară în special activităţi de leasing să includă la numărătorul şi la numitorul fracţiei pe baza căreia se stabileşte o unică prorata de deducere pentru toate bunurile şi serviciile de folosinţă mixtă ale acesteia numai acea parte din ratele de leasing plătite de clienţi în cadrul contractelor lor de leasing care corespunde dobânzilor, atunci când utilizarea bunurilor şi a serviciilor respective este ocazionată, în primul rând, de finanţarea şi de gestionarea contractelor în cauză, ceea ce este de competenţa instanţei de trimitere să verifice.

Pentru întreg cuprinsul hotărârii, a se vedea aici.

17 iunie 2013: Judecătorul suprem de contencios administrativ portughez se întreabă în legătură cu dreptul de deducere a TVA-ului în cazul unei prorate dintr-un contract de leasing financiar. (C-183/13 Banco Mais)

Situaţia de fapt:
1. deducerea taxei achitate în amonte
2. produse şi servicii utilizate în acelaşi timp pentru operaţiuni care dau dreptul la deducere şi care nu dau dreptul la deducere
3. deducerea proratei – calcul
4. activitate de leasing financiar
5. luarea în considerare în vederea calculării numitorului proratei de deducere a tuturor sumelor primite în temeiul contractelor încheiate în cadrul acestei activităţi.

Dispoziţii incidente:
Articolul 16 alin. (2) lit. (h), art. 17 alin. (5), art. 19 alin. (1) şi art. 23 alin. (1) lit. (b) din A şasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO L 145, p. 1).

3. Majorarea salariului minim trebuie transmisa in Revisal pana pe 25 iulie

Salariul minim brut a crescut la 1 iulie de la 850 de lei la 900 de lei, iar acest lucru nu a adus doar cheltuieli in plus pentru angajatori, dar si o obligatie suplimentara. Mai exact, angajatorii, care vor opera aceasta modificare prin incheierea de acte aditionale la contractele de munca, vor trebuie sa transmita majorarea salariului minim in Registrul de Evidenta a Salariatior (Revisal) pana cel tarziu pe 25 iulie. In cazul in care nu indeplinesc aceasta obligatie, atunci angajatorii ar putea fi sanctionati de inspectorii de munca cu amenzi cuprinse intre 5.000 si 8.000 de lei.

4. ANAF restituie în iulie TVA de 1,72 miliarde lei, aferentă deconturilor înregistrate până la 23 mai

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) rambursează în iulie TVA în valoare de 1,72 miliarde lei, reprezentând toate deconturile de TVA soluţionate prin decizii de rambursare înregistrate până la 23 mai, cu excepţia celor aferente operaţiunilor de import soluţionate până la 25 iunie.

5. România a înregistrat în mai cea mai mare creştere din UE a producţiei industriale

Producţia industrială a crescut în luna mai cu 0,5% în zona euro şi cu 1,1% în Uniunea Europeană (UE), comparativ cu perioada similară din 2013, iar cel mai semnificativ avans din rândul statelor membre UE a fost înregistrat în România, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în România (15%), Lituania (10,2%) şi Ungaria (9,5%), iar cele mai semnificative scăderi au fost raportate în Malta (minus 11,9%), Letonia (minus 4,2%) şi Finlanda (minus 2,9%). În mai 2014, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a scăzut cu 1,1% în zona euro şi în Uniunea Europeană. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în România (2,6%), Lituania (1,6%) şi Olanda (1,1%), iar cele mai semnificative scăderi au fost raportate în Portugalia (minus 3,6%), Suedia (minus 3,2%) şi Danemarca (minus 2,1%).

6. BNR: Investiţiile străine au ajuns la un miliard de euro în primele cinci luni, datoria externă scade

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România (date estimate) au totalizat 1,09 miliarde de euro (în creştere cu 13,9% faţă de perioada ianuarie-mai 2013). În acelaşi timp, datoria externă a scăzut cu 1%, arată datele BNR.
Din totalul investiţiilor străine, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 910 milioane de euro, iar creditele intragrup 181 milioane euro, a comunicxat Banca Naţională a României (BNR). Peste 80% din datorie – pe termen mediu şi lung Datoria externă pe termen mediu şi lung a însumat 76,11 miliarde de euro la 31 mai 2014 (80,9% din total datorie externă), în scădere cu 1% faţă de 31 decembrie 2013.
Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 mai 2014 nivelul de 17,94 miliarde de euro (19,1% din total datorie externă), în scădere cu 6,3% faţă de 31 decembrie 2013. Balanţa de plăţi, de la excedent la deficit În perioada ianuarie – mai 2014, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 351 de milioane de euro, comparativ cu un excedent de 191 de milioane de euro în aceeaşi perioadă din anul 2013. Revenirea pe minus a balanţei a apărut „în principal pe fondul majorării deficitului înregistrat de balanţa veniturilor (cu 1,002 miliarde de de euro)“, a mai comunicat BNR.