1. Senatul a adoptat regulile care limiteaza platile si incasarile in numerar. Plafoanele pentru anumite operatiuni au fost extinse
Proiectul de lege referitor la stabilirea unor plafoane pentru tranzactiile in numerar efectuate de firme, aprobat de Guvern in sedinta din 2 aprilie si inregistrat in aceeasi luna la Parlament, a fost aprobat marti de Senat. Votul senatorilor vine in conditiile in care Comisia pentru buget, finante, activitate bancara si poata de capital a adoptat un raport de admitere a proiectului de act normativ, insa cu anumite amendamente.
Conform raportului Comisiei pentru buget (n.r. proiectul de act normativ, in forma adoptata de Senat, nu este inca disponibil), plafoanele pentru anumite operatiuni au fost extinse.
Astfel, operatiunile de incasari in numerar efectuate de firme, de la persoane fizice, reprezentand cesiuni de creante, primiri de imprumuturi sau alte finantari, precum si contravaloarea unor livrari de bunuri sau a unor prestari de servicii, urmeaza sa se efectueze in limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoana, se mentioneaza in raportul citat. Initial, limita pentru aceste operatiuni era de 5.000 lei de la o persoana.
De asemenea, ar putea fi interzise incasarile fragmentate de la o persoana, pentru operatiunile de incasari in numerar mentionate anterior, cu o valoare mai mare de 10.000 lei, precum si fragmentarea tranzactiilor reprezentand cesiuni de creante, primiri de imprumuturi sau alte finantari, respectiv fragmentarea unei livrari de bunuri sau a unei prestari de servicii, cu o valoare mai mare de 10.000 lei.
Atentie! Aceste prevederi nu se vor aplica in cazul livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care se vor efectua cu plata in rate, in conditiile in care intre firme si persoanele fizice sunt incheiate contracte de vanzare-cumpare cu plata in rate, se arata in acelasi document.
Un alt amendament adus proiectului de lege se refera la operatiunile de plati in numerar efectuate de firme, catre persoane fizice, reprezentand contravaloarea unor achizitii de bunuri sau a unor prestari de servicii, dividende, cesiuni de creante sau alte drepturi si restituiri de imprumuturi sau alte finantari. Acestea s-ar putea efectua cu incadrarea in plafonul zilnic de 10.000 lei de la o persoana. Anterior, plafonul era de 5.000 lei.
Proiectul de lege, in forma initiatorului (n.r. cea aprobata de Senat nu este inca disponibila), prevede o serie de limite pentru incasarile si platile efectuate intre firme si intre firme si persoane fizice. Totusi, exista si anumite operatiuni carora nu li se vor aplica respectivele plafoane, printre care se numara plata cheltuielilor de deplasare in interes de serviciu, plata in numerar a impozitelor si taxelor si retragerea de numerar de la banci pentru plata salariilor.
In plus, noile reguli ar urma sa se aplice si operatiunilor de incasari si plati in valuta efectuate pe teritoriul Romaniei.
Firmele vor putea efectua incasari si plati in limita a 5.000 lei/zi
Potrivit proiectului de lege, in forma emisa de initiator, incasarile in numerar de la operatorii economici se vor realiza in limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoana, iar platile in numerar catre firme se vor efectua in limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoana, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi.
In ceea ce priveste platile din avansuri spre decontare, acestea urmeaza sa se realizeze in limita unui plafon zilnic de 5.000 lei stabilit pentru fiecare persoana care a primit avansuri spre decontare.
Daca vor intra in vigoare, noile reglementari vor interzice incasarile fragmentate in numerar de la beneficiari pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 lei, precum si fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a caror valoare este mai mare de 5.000 lei.
De asemenea, nu doar incasarile fragmentate vor fi interzise, ci si platile fragmentate. Mai exact, in proiectul de lege se mentioneaza ca nu vor fi permise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 lei. Totusi, firmele vor putea achita facturile cu valori care depasesc plafonul de 5.000 lei catre furnizorii de bunuri si servicii astfel: 5.000 lei in numerar, suma care depaseste acest plafon putand fi achitata numai prin instrumente de plata fara numerar, se arata in documentul citat.
Ce se va intampla cu facturile stornate de pana la 5.000 lei?
Reglementarile aflate in stadiul de proiect stabilesc ca pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate si/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mici de 5.000 lei, restituirea sumelor aferente va putea fi efectuata astfel: 5.000 lei in numerar, sumele care depasesc aceste plafoane putand fi restituite prin instrumente de plata fara numerar.
In cazul returnarii de bunuri de catre persoanele fizice si respectiv, neprestarii de servicii catre persoanele fizice, restituirea sumelor aferente va fi efectuata in numerar in limita a 10.000 lei, sumele care depasesc acest plafon putand fi restituite numai prin instrumente de plata fara numerar. Prin exceptie, in cazul in care, la data restituirii, persoanele fizice vor declara pe popria raspundere ca nu mai detin cont bancar, restituirea se va face integral in numerar, indiferent de nivelul sumei care trebui restituite.
Atentie! In situatia in care firmele nu vor respecta plafoanele stabilite pentru incasarile si platile in numerar, atunci vor fi santionate cu amenda de 25% din suma incasata/platita care depaseste plafonul stabilit pentru fiecare tip de operatiune, dar nu mai putin de 100 lei, se mentioneaza in proiectul de lege.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se va efectua de catre organele Ministerului Finantelor, ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si ale unitatilor sale subordonate.
Caror operatiuni nu li se vor aplica plafoanele in numerar?
Desi firmele vor trebui sa efectueze incasari si plati in numerar respectand anumite plafoane, totusi vor exista si o serie de operatiuni carora nu li se vor aplica aceste limite.
Conform proiectului de lege, limitarea plafoanelor in numerar NU se va aplica urmatoarelor operatiuni:
- depunerea de numerar in conturile deschise la banci, inclusiv in automatele de incasari in numerar;
- plata cheltuielilor de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizatiei si a cazarii pe timpul deplasarii, precum si a cheltuielilor neprevazute;
- plata in numerar a impozitelor, taxelor, contributiilor, amenzilor si a altor obligatii datorate bugetului general consolidat al statului;
- retragerea de numerar din conturi deschise la banci pentru plata salariilor si a altor drepturi de personal;
- transferarea de sume prin intermediul institutiilor care presteaza servicii de plata autorizate de BNR sau autorizate in alt stat membru al Uniunii Europene si notificate catre BNR.
Prevederile cuprinse in proiectul de act normativ nu se vor aplica contractelor incheiate anterior intrarii lor in vigoare.
De asemenea, limitarea platilor in numerar va fi extinsa si la alti operatori economici decat persoanele juridice, respectiv persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale, liber profesionisti, persoane fizice care desfasoara activitati in mod independent, asocieri si alte entitati cu sau fara personalitate juridica.
Atentie! Dispozitiile tratate in acest material nu se aplica momentan, ci se afla inca in stadiul de proiect. Chiar daca a fost votat de Senat, proiectul de lege trebuie sa primeasca votul final al Camerei Deputatilor, sa fie promulgat de presedinte si publicat in Monitorul Oficial, pentru a se putea aplica. Puteti consulta proiectul de lege AICI.
2. PFA trebuie sa aiba un cont bancar dedicat activitatii desfasurate sau poate sa-l foloseasca pe cel personal?
Legea nu prevede obligatia existentei unui cont bancar pe PFA, insa, in doctrina, exista diverse opinii cu privire la obligativitatea detinerii de catre PFA a unui cont bancar dedicat activitatilor profesionale, insa opiniile care sustin existenta unui astfel de cont nu au la baza o prevedere legala.
Art. 48 din Codul Fiscal, care reglementeaza regulile generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat pe baza contabilitatii in partida simpla, prevede conditiile in care cheltuielile efectuate de o PFA sunt cheltuieli deductibile.
Totusi se atrage atentia asupra faptul ca in contul utilizat de persoana fizica in scop personal pot exista venituri/cheltuieli care nu sunt aferente activitatii profesionle. Asadar, pentru o mai buna transparenta si pentru eliminarea anumitor interpretari din partea autoritatilor fiscale, specialistul sustine ca este recomandat ca PFA sa deschida un cont bancar dedicat incasarilor si platilor rezultate in urma desfasurarii unor activitati profesionale.
In conditiile in care nu exista reglementari foarte clare in acest sens, nu se pot identifica riscuri pentru PFA care deruleaza incasari si plati din contul bancar utilizat in scop personal.
3. In ce situatii poate angajatorul sa modifice in mod unilateral contractul de munca al salariatului?
Potrivit Codului muncii, modificarea unilaterala a locului de munca este posibila atunci cand un salariat este fie delegat, fie detasat, insa acest lucru nu-i afecteaza in vreun fel functia sau drepturile.
Modificarea unilaterala a contractului poate interveni in una dintre urmatoarele situatii (pe care le vom prezenta in continuare):
- delegarea salariatului;
- detasarea salariatului;
- in caz de forta majora;
- cu titlu de sanctiune disciplinara;
- ca masura de protectie a salariatului.
4. Ce taxe vor fi reduse de la 1 ianuarie?
Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a aprobat un proiect de regulament privind veniturile Autorităţii, care prevede scăderi de cote, tarife şi taxe.
Regulamentul va intra în vigoare la 1 ianuarie şi prevede reduceri de comisioane sau tarife aplicate în piaţa de capital şi în sectorul fondurilor de pensii, se arată într-un comunicat al ASF.
Actul normativ stabileşte, printre alte măsuri:
* Reducerea unor contribuţii pentru fondurile de pensii cu până la 21%;
* Scăderea unor cote pentru fondurile de investiţii cu până la 6,02%;
* Diminuarea unor comisioane şi tarife pentru obligaţiile aferente reglementării şi supravegherii pe piaţa de capital cu până la 75% (reducerea a fost anunţată în luna septembrie 2014).
Noul regulament aduce următoarele modificări:
* cota aferentă sectorului de pensii se reduce de la 0,38% din valoarea contribuţiilor brute încasate de fond la 0,3% (o scădere cu 21% a cotei);
* cota lunară de 0,008% din valoarea activului net al fondului de pensii administrat privat se reduce până la nivelul de 0,0078% (o reducere cu 2,5% a cotei lunare);
* cota aferentă activului net la fondurilor de investiţii (organismelor de plasament colectiv) se reduce de la 0,1% cotă anuală (echivalent lunar 0,008333%) la 0,0078% lunar (o reducere de 6,02%);
* tariful pe piaţa de capital aferent contractelor cu instrumente financiare derivate se stabileşte la 0,03 lei pe contract faţă de 0,08 lei pe contract (o reducere cu 62,5%);
* tariful pe piaţa de capital aferent instrumentelor financiare derivate (Market Makeri) se stabileşte la 0,01 lei/contract faţă de 0,04 lei pe contract (o reducere de 75%);
* reducerea cotelor aplicate ofertelor publice de valori mobiliare şi stabilirea unui plafon maxim privind sumele încasate.
Impactul financiar anual al actualelor modificări de cote, comisioane şi tarife este estimat la 10 milioane de lei.