1. La ce venituri aplica microintreprinderile cota de impozitare de 3%?
Anumite categorii venituri sunt exceptate de la plata impozitului de 3% datorat de microintreprinderi, in timp ce alte valori intra in sfera de aplicare a impozitului, ca urmare a unor modificari aduse Codului fiscal si care au intrat in vigoare in acest an. Avand in vedere acest lucru, microintreprinderile care obtin venituri sau inregistreaza cheltuieli privind diferentele de curs valutar ar trebui sa acorde atentie modului de determinare a bazei impozabile in functie de care vor calcula nivelul impozitului.
Din 1 ianuarie 2014, noi categorii de venituri se scad din baza de impozitare a veniturilor microintreprinderilor, in timp ce altele valori se adauga. Mai exact, baza impozabila asupra careia se aplica cota de 3% o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad:
- veniturile aferente costurilor stocurilor produse;
- veniturile aferente costurilor serviciilor in curs de executie;
- veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
- veniturile din subventii;
- veniturile din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare;
- veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
- veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
- veniturile din diferente de curs valutar;
- veniturile financiare inregistrate ca urmare a decontarii creantelor si datoriilor in lei in functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost inregistrate initial;
- valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii.
Totodata, Codul fiscal stabileste ca pentru determinarea impozitului pe veniturile microintreprinderilor, la baza impozabila se adauga urmatoarele valori:
- valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii;
- in trimestrul IV, diferenta favorabila dintre veniturile din diferente de curs valutar/veniturile financiare inregistrate ca urmare a decontarii creantelor si datoriilor in lei in functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost inregistrate initial si cheltuielile din diferente de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, inregistrate cumulat de la inceputul anului.
In cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in care au fost puse in functiune.
2. Codul muncii s-ar putea modifica: Concediul medical nu va diminua durata concediului de odihna anual
In ultimii ani, au existat interpretari diferite ale angajatorilor privind durata concediului de odihna la care are dreptul un salariat atunci cand acesta se afla in incapacitate temporara de munca pentru o perioada mai lunga. Codul muncii stabileste acordarea concediului de odihna proportional cu activitatea prestata. In acelasi timp, reglementarile europene prevad ca perioada de incapacitate temporara de munca nu afecteaza concediul de odihna. In acest context, parlamentarii au pregatit noi modificari la Codul muncii, referitoare la concediul de odihna si cel medical.
Propunerea legislativa aflata in discutie a fost respinsa de Senat si apoi a fost transmisa Camerei Deputatilor, unde a primit avize favorabile de la Comisia juridica, cea pentru egalitate de sanse si cea pentru drepturile omului, iar Comisia pentru munca a propus adoptarea proiectului cu anumite amendamente.
In prezent, potrivit Codului muncii, concediul de odihna „se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic”. Prin proiectul de act normativ se propune eliminarea acestei sintagme. Astfel, dispozitia respectiva va prevede doar ca durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile.
De asemenea, in proiect se mentioneaza ca, la stabilirea duratei concediului de odihna, perioadele de incapacitate temporara de munca si cele aferente concediului de maternitate sa fie considerate perioade de activitate prestata.
Concret, initiatorii au propus ca durata concediului medical sa nu afecteze durata concediului de odihna.
Daca incapacitatea temporara de munca sau concediul de maternitate vor interveni in timpul concediului de odihna, acesta se va intrerupe si salariatul isi va lua zilele neefectuate dupa iesirea din concediul medical sau de maternitate. Daca acest lucru nu va fi posibil, zilele neefectuate din concediul de odihna vor fi reprogramate.
Totodata, in Codul muncii ar urma sa fie introdusa si precizarea conform careia salariatul va avea dreptul la concediu de odihna chiar si in situatia in care concediul medical se intinde pe durata unui intreg an calendaristic. In aceasta situatie, angajatorul va fi obligat sa acorde concediul de odihna intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care salariatul s-a aflat in concediu medical.
Referitor la salariatii care, din motive justificate, nu-si vor putea lua integral sau partial concediul de odihna la care aveau dreptul intr-un an, angajatorii vor fi obligati sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.
Potrivit prevederilor propuse, se va mai stabili ca absentele nemotivate de la munca si concediile fara plata vor fi scazute din vechimea in munca. Exceptie vor face concediile fara plata pentru formare profesionala.
Atentie! Propunerea legislativa prezentata in acest articol NU se aplica in momentul de fata. Pentru ca legea sa intre in vigoare, aceasta trebuie adoptata de Camera Deputatilor, promulgata prin decret prezidential si publicata in Monitorul Oficial.
3.Aveti dovezi despre firmele care incalca legea concurentei? Ati putea primi recompense financiare daca le denuntati
Legislatia in vigoare stabileste ca persoanele fizice pot sa depuna plangere la Consiliul Concurentei daca sunt afectate de activitatile desfasurate de firme. Mai departe, la primirea unei plangeri privind o practica anticoncurentiala, Consiliul Concurentei examineaza daca aceasta prezinta suficient temei de fapt si de drept pentru a justifica dispunerea pornirii unei investigatii. In cazul in care plangerea nu justifica pornirea unei investigatii, atunci aceasta va fi respinsa.