1. Sucevenii au prins din nou poftă de afaceri
Statistica furnizată săptămâna trecută de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) privind fimele care şi-au închis activitatea în judeţul Suceava în prima jumătate a acestui an este încurajatoare, cu prudenţa necesară, legată de semnificaţia termenilor invocaţi. Astfel, în primul semetru al anului 2014, au fost dizolvate în judeţul nostru doar 182 de firme, faţă de 273 în perioada corespunzătoare a anului trecut, ceea ce înseamnă, conform ONRC, o scădere de 33,33% la acest indicator. Este îmbucurător faptul că la nivel naţional, unde procentul este de asemenea în minus la dizolvări de firme în intervalul luat în calcul – 24,3%, Suceava stă mai bine.
La un alt capitol – radieri de firme, s-a constatat de către Registrul Comerţului o scădere de asemenea importantă,cu 10,4%, mult mai mare faţă de media naţională care a fost de doar 0,6% în primele şase luni ale anului 2014, faţă de prima jumătate a anului 2013. Concret, dacă în lunile ianuarie – iunie 2013 au fost radiate în judeţul nostru 1.017 firme, în acelaşi interval al anului în curs, au fost supuse procedurii de radiere 911 firme sucevene. In ceea ce priveşte suspendările de activitate, statistica ONRC este de asemenea încurajatoare pentru mediul economic din judeţul Suceava. Astfel, de la 1 ianuarie a.c. până la 30 iunie a.c., şi-au suspendat activitatea un număr de 177 de agenţi economici, cu 48% mai puţin decât în acelaşi interval din anul trecut, când deciseseră să tragă pe moment obloanele un număr de 342 de firme.
Aceste cifre şi procente care vizează “ieşirile”, trebuie conexate şi cu “intrările” în sistem. Astfel, la data de 30 iunie a.c., erau înregistraţi la ONRC în judeţul Suceava un număr de 22.331 de agenţi economici activi – 8.918 PFA şi 13.413 Persoane Juridice, cu 6,46% mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, când aveam doar 20.975 agenţi economici activi – 7.953 PFA şi 13.022 PJ. Dacă ne raportăm la nivel naţional, unde numărul profesioniştilor activi au crescut de la 1.025.278 la 1.083.579, în prima jumătate a acestui an constatăm că creşterea la Suceava, de 6,46% a fost superioară mediei naţionale, de 5,63%.
2. Zilele lucratoare interpuse intre zilele de sarbatoare legala si cele de week-end ar putea deveni automat libere
Codul muncii prevede, in prezent, 12 sarbatori legale, dupa cum urmeaza:
- 1 si 2 ianuarie
- prima si a doua zi de Pasti
- Ziua Muncii – 1 mai
- prima si a doua zi de Rusalii
- Adormirea Maicii Domnului – 15 august
- Sfantul Andrei – 30 noiembrie
- Ziua Nationala a Romaniei – 1 decembrie
- prima si a doua zi de Craciun – 25 si 26 decembrie
9 dintre aceste zile nelucratoare pica in timpul saptamanii normale de lucru (luni-vineri), multe intervenind in zile de joi sau marti.
In aceste cazuri, Guvernul a acordat in nenumarate randuri zile libere in plus, pentru a lega sarbatorile legale de week-end.
Cea mai recenta masura luata in acest sens a fost in luna mai, atunci cand 1 mai, ziua internationala a muncii, a fost sarbatorita intr-o zi de joi. Pentru ca salariatii sa se bucure de mai mult timp liber, Exevutivul a decis sa declare si ziua de vineri, 2 mai, nelucratoare.
Pe viitor, „problema” ar putea fi rezolvata mai simplu. Concret, solutia propusa de parlamentari este ca zilele lucratoare interpuse intre zilele de sarbatoare legala si cele de week-end sa devina automat zile libere. Altfel spus, daca 1 mai va „cadea” intr-o zi de joi, vineri va fi liber fara ca Guvernul sa mai emita vreun act normativ in acest sens. Situatia este similara si daca sarbatoarea va fi marti, caz in care luni devine zi libera.
3. Firmele care isi denigreaza competitorii risca amenzi de pana la 50.000 de lei. Noile reguli se aplica din septembrie
Noi practici de concurenta neloiala au fost stabilite prin OG nr. 12/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale si a altor acte in domeniul concurentei, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 586 din 6 august 2014.
Mai exact, constituie concurenta neloiala practicile comerciale ale intreprinderii care contravin uzantelor cinstite si principiului general al bunei-credinte si care produc sau pot produce pagube oricaror participanti la piata.
Recenta ordonanta interzice practicile de concurenta neloiala, dupa cum urmeaza:
- denigrarea unui competitor sau a produselor/serviciilor sale, realizata prin comunicarea ori raspandirea de catre o intreprindere sau reprezentantul/angajatul sau de informatii care nu corespund realitatii despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, de natura sa ii lezeze interesele;
- deturnarea clientelei unei intreprinderi de catre un fost sau actual salariat/reprezentant al sau ori de catre orice alta persoana prin folosirea unor secrete comerciale, pentru care respectiva intreprindere a luat masuri rezonabile de asigurare a protectiei acestora si a caror dezvaluire poate dauna intereselor acelei intreprinderi;
- orice alte practici comerciale care contravin uzantelor cinstite si principiului general al bunei-credinte si care produc sau pot produce pagube oricaror participanti la piata.”
Denigrarea competitorilor si deturnarea clientelei constituie contraventii, potrivit recentei ordonante, asa incat persoanele care vor savarsi aceste fapte vor fi sanctionate cu amenzi.
Mai exact, firmele care utilizeaza aceste practici neloiale risca amenzi de la 5.000 la 50.000 de lei, iar persoanele fizice pot primi amenzi cuprinse intre 1.000 si 5.000 de lei.
Mai mult decat atat, sunt considerate contraventii si furnizarea de informatii inexacte, incomplete sau care induc in eroare ori de documente incomplete, furnizarea de informatii, documente, inregistrari si evidente intr-o forma incompleta in timpul inspectiilor desfasurate, refuzul nejustificat al intreprinderilor de a se supune unei inspectii, nerespectarea masurilor impuse de catre Consiliul Concurentei.
Potrivit dispozitiilor citate, aceste contraventii se sanctioneaza cu amenzi intre 1.000 si 10.000 de lei, daca sunt savarsite de catre intreprinderi, autoritati si institutii publice. In schimb, daca aceste fapte sunt savarsite de catre persoane fizice, atunci amenzile scad la 500 – 2.000 de lei.
Noile amenzi cuprinde in OG nr. 12/2014 se vor aplica din 5 septembrie 2014.
4. România, pe penultimul loc în regiune la utilizarea de online banking, deşi procentul a crescut de 3 ori
Procentul utilizatorilor de online banking pe piaţa locală a crescut în ultimii trei ani cu patru puncte procentuale, la 6%, însă plasează România pe penultimul loc în regiune, înaintea Serbiei, cu o pondere de 5%, primele poziţii fiind ocupate de Cehia, cu o utilizare de 62%, şi Austria, cu 55%.
În Slovacia, gradul de utilizare a serviciilor de online banking se ridica în 2013 la 45%, iar în Ungaria se situa la 27%.
Aproape o treime dintre utilizatorii de Internet banking (28%) utilizează canalul pentru a efectua plăţi fără numerar, ordine de plată sau pentru a-şi verifica situaţia contului, potrivit unui studiu comandat de Erste Group şi BCR.
Acesta a fost realizat în februarie pe un eşantion de 1.238 de persoane cu vârste între 15 şi 65 de ani, reprezentând populaţie bancarizată şi clienţi cu venituri medii spre mari, cu un portofoliu de investiţii.
O cincime dintre persoanele care au relaţie cu cel puţin o bancă foloseşte serviciul de online sau mobile banking, dar şi serviciile dintr-o sucursală, se arată într-un comunicat al BCR.
În România, 26% dintre participanţii cu vârste între 30 şi 49 ani deţin un smartphone, 14% o tabletă, 47% au un PC si 41% un laptop sau notebook. Circa jumătate (47%) dintre utilizatorii de smartphone şi tablete utilizează internet banking-ul pe telefoane sau tablete pentru plăţi şi ordine de plată, iar 41% folosesc un browser pentru verificarea conturilor şi a soldului.
Potrivit studiului, 69% dintre cei care deţin deja produse bancare efectuează plăţi, retrageri şi constituie depozite la zona de self service, fiind canalul de tranzacţionare folosit cel mai des, iar zona de consiliere rapidă deserveşte peste 60% din respondenţi pentru operaţiuni de tranzacţionare.
Totodată, 63% dintre respondenţi se informează cu privire la produsele bancare direct din unitatea bancară, 51% solicită consiliere, iar 28% se informează de la familie sau prieteni.
BCR are peste 250.000 de utilizatori activi ai serviciilor bancare digitalizate.