CCI Suceava, în calitate de partener al rețelei Enterprise Europe Network, informează faptul că recent, Comisia Europeană a lansat spre consultare publică un sondaj prin care își propune evaluarea Directivei privind practicile comerciale neloiale în lanțul de aprovizionare cu produse agricole și alimentare (#DirectivaUTP), pentru a vedea ce s-a întâmplat în practică în primii ani de aplicare.

Invităm companiile sucevene să completeze chestionarul accesând EUSurvey – Survey (europa.eu), selectând limba română și menționând ”Rețeaua Întreprinderilor Europene” ca sursa a informării.

Consultarea este deschisă până pe 27 octombrie 2024 la ora 19:00. 

Contextul și domeniul de aplicare al Directivei UTP

În lanțul agroalimentar, dezechilibrele în puterea de negociere între furnizorii și cumpărătorii de produse agricole și alimentare pot duce la practici comerciale neloiale (UTP) atunci când partenerii comerciali mai mari și mai puternici impun anumite condiții și practici în detrimentul furnizorilor mai mici. Astfel de UTP includ întârzierea plăților, anularea în termen scurt sau modificări unilaterale ale condițiilor de furnizare.

Legislația UE stabilește un standard minim de protecție pentru fermieri și furnizorii mici și mijlocii împotriva UTP-urilor. Statelor membre li sa permis să mărească nivelul de protecție atunci când transpun directiva în legislația lor națională.

Directiva impune statelor membre să numească autorități de aplicare (care pot declanșa investigații, pot primi plângeri și pot amenda operatorii care încalcă legea) și stabilește o listă de 16 practici comerciale neloiale, dintre care:

 

  • 10 UTP-uri negre care sunt întotdeauna interzise:
  1. Plata mai tarziu de 30 de zile pentru produse agricole si alimentare perisabile
  2. Plata mai tarziu de 60 de zile pentru alte produse agroalimentare
  3. Anularea comenzilor de produse agroalimentare perisabile în termen scurt
  4. Modificarea unilaterală a contractului de către cumpărător
  5. Plăți care nu au legătură cu o anumită tranzacție
  6. Transferarea riscului de pierdere și deteriorare către furnizor
  7. Refuzul cererilor furnizorului pentru o confirmare scrisă a unui acord de furnizare de către cumpărător
  8. Folosirea greșită a secretelor comerciale de către cumpărător
  9. Retalii comerciale din partea cumpărătorului
  10. Transferarea costurilor de examinare a reclamațiilor clienților către furnizor

 

  • 6 UTP-uri gri care pot fi permise dacă furnizorul și cumpărătorul sunt de acord în mod clar în prealabil:
  1. Returnarea produselor nevândute
  2. Plata furnizorului pentru stocare, afișare și listare
  3. Plata furnizorului pentru promovare
  4. Plata furnizorului pentru marketing
  5. Plata furnizorului pentru publicitate
  6. Plata furnizorului pentru personalul cumparatorului, amenajari spatii.

 

Directiva (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar a fost adoptată de Parlamentul European și Consiliu la 17 aprilie 2019. Țările UE aveau obligația de a transpune directiva în legislația națională până la 1 mai 2021 și de a o aplica șase luni mai târziu.

Aceasta face parte dintr-o agendă de guvernanță mai amplă, care vizează realizarea unui lanț de aprovizionare cu alimente mai eficient și mai echitabil și care include, de asemenea, cooperarea între producători și măsuri de sporire a transparenței pieței. Strategia De la fermă la consumator este, de asemenea, concepută să contribuie la îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente.

 

Principiile-cheie ale directivei

Protecția furnizorilor mai slabi împotriva cumpărătorilor mai puternici

Directiva prevede protecția furnizorilor mai slabi împotriva cumpărătorilor mai puternici, ceea ce include orice furnizor de produse agricole și alimentare cu o cifră de afaceri de până în 350 de milioane EUR, cu niveluri diferențiate de protecție prevăzute sub acest prag. Sunt vizați fermierii, organizațiile de producători și distribuitorii situați sub prag. Acest lucru se aplică și furnizorilor și cumpărătorilor din afara UE, cu condiția ca una dintre părți să fie situată pe teritoriul UE.

 

Transpunerea în legislația națională

Atunci când transpun directiva în legislația lor națională, țările UE ar putea alege să fie mai stricte decât prevede directiva și să extindă domeniul său de aplicare. Totuși, ele nu pot oferi mai puțină protecție decât cea prevăzută de directivă.

Comisia a publicat în octombrie 2021 un raport intermediar privind stadiul transpunerii și aplicării directivei. Până în decembrie 2022, toate statele membre transpuseseră această directivă în legislația lor națională. În aprilie 2024, s-a publicat un raport actualizat, însoțit de un document de lucru conex al serviciilor Comisiei, care oferă informații cu privire la opțiunile celor 27 de state membre în ceea ce privește transpunerea.

 

Autoritățile de asigurare a respectării legii

Fiecare țară din UE a desemnat o autoritate competentă care să asigure respectarea acestor norme. Aceste autorități trebuie să aibă atât competența de a iniția investigații, cât și pe cea de a-i amenda pe operatorii care încalcă normele.

 

România:

Autoritatea de asigurare a respectării legii: Consiliul concurentei

Adresă de contact: office@consiliulconcurentei.ro