Aceast\u0103 analiz\u0103 contextualizeaz\u0103 peisajul industriei b\u0103uturilor alcoolice, care include grupa 11.1 (fabricarea b\u0103uturilor alcoolice) din diviziunea 11 (fabricarea b\u0103uturi) din Clasificarea Na\u021bional\u0103 a Activit\u0103\u021bilor Economice (CNAE) din Brazilia, inclusiv activit\u0103\u021bile care compun urm\u0103toarele clase: 11.11-9 (Fabricarea b\u0103uturilor spirtoase \u0219i a altor b\u0103uturi distilate), 11.12-7 (Fabricarea vinului) \u0219i 11.13-5 (mal\u021b, bere \u0219i bere la halb\u0103).<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te consumul de alcool, Brazilia cu 7,4 litri pe cap de locuitor \u00een anul 2021, este peste media din America Latin\u0103 \u0219i Caraibe (ALC) de 6,9 litri, dar sub media OCDE de 10 litri. Industria b\u0103uturilor constituie un sector important al industriei de prelucrare, cu sute de mii de locuri de munc\u0103 distribuite \u00een toat\u0103 Brazilia. Datorit\u0103 prezen\u021bei mai multor furnizori locali \u0219i interna\u021bionali \u0219i a unor juc\u0103tori majori cu opera\u021biuni globale, pia\u021ba este extrem de competitiv\u0103 iar concuren\u021ba s-a intensificat.<\/p>\n
Pia\u021ba b\u0103uturilor alcoolice a avut o cre\u0219tere timid\u0103 \u00een ultimii ani \u0219i din cauza pandemiei de Covid-19; s-a \u00eenregistrat o sc\u0103dere brusc\u0103 de 17,9% a volumului v\u00e2nz\u0103rilor \u00een anul 2021 \u0219i de 16,6% la nivel mondial. M\u0103surile restrictive de circula\u021bie a popula\u021biei (izolarea social\u0103) au avut un impact puternic asupra pie\u021bei on-trade (baruri \u0219i restaurante) a c\u0103ror sc\u0103dere \u00een v\u00e2nz\u0103ri nu a fost compensat\u0103 de cre\u0219terea off-trade (v\u00e2nz\u0103rile cu am\u0103nuntul).<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te dinamica recent\u0103 a pie\u021bei braziliene a b\u0103uturilor alcoolice, putem eviden\u021bia trei fenomene care s-au consolidat:<\/p>\n
Restric\u021biile de circula\u021bie implementate din cauza pandemiei au impactat puternic v\u00e2nz\u0103rile on-trade. Chiar \u0219i dup\u0103 renun\u021barea treptat\u0103 la restric\u021bii care a ap\u0103rut \u00eencep\u00e2nd cu trimestrul al 2-al din anului 2021, exist\u0103 o anumit\u0103 precau\u021bie cu privire la socializarea \u00een spa\u021bii publice cu virusul \u00eenc\u0103 \u00een circula\u021bie. Fragmentarea ridicat\u0103 a comer\u021bului pe pia\u021ba intern\u0103, unde o propor\u021bie semnificativ\u0103 de restaurante\/baruri mici \u0219i independente \u0219i-au \u00eenchis activit\u0103\u021bile, a afectat puternic v\u00e2nz\u0103rile \u00een anul 2020. Cu toate acestea, unele categorii precum berea, s-au v\u00e2ndut mai bine dec\u00e2t altele datorit\u0103 accesibilit\u0103\u021bii \u00een r\u00e2ndul unui public mai larg, unii consumatori continu\u00e2nd s\u0103 o consume acas\u0103. De asemenea, ginul a avut rezultate bune, o tendin\u021b\u0103 observat\u0103 \u0219i \u00een anii preceden\u021bi, permi\u021b\u00e2nd consumatorilor s\u0103 \u00ee\u0219i preg\u0103teasc\u0103 cocktail-uri proprii acas\u0103; un anumit nivel de \u201epremiumizare\u201d s-a remarcat \u0219i \u00een anul 2020 printre brazilieni boga\u021bi.<\/p>\n
Este de a\u0219teptat ca \u00een anul 2022 pia\u021ba b\u0103uturilor alcoolice s\u0103-\u0219i revin\u0103, impact\u00e2nd at\u00e2t canalele on-trade, c\u00e2t \u0219i pe cele off-trade. Tendin\u021be observate \u00eencep\u00e2nd cu anul 2019 sunt de a\u0219teptat s\u0103 continue, cum ar fi cre\u0219terea cereri de bere premium lager \u0219i de gin, de\u0219i acesta din urm\u0103 pot fi compromis din cauza devaloriz\u0103rii monedei na\u021bionale (reais-ul). Pe termen mediu \u0219i lung, nevoile de investi\u021bii \u0219i \u00een consecin\u021b\u0103, finan\u021barea, vor fi legate de fabricarea produselor care vor deservi ni\u0219e specifice de pia\u021b\u0103, sau de adaptarea proceselor de produc\u021bie la nevoi noi, precum \u00eembutelierea \u00een microber\u0103rii, pentru a permite ofertarea acestor produse prin intermediul comer\u021bului electronic.<\/p>\n
Datele referitoare la comer\u021bul exterior arat\u0103 c\u0103 balan\u021ba comercial\u0103 a industriei b\u0103uturilor alcoolice braziliene a a avut un deficit de 950 mil. USD \u00een anul 2021.<\/p>\n
Datele vor fi prezentate folosind clasificarea produselor de pe pia\u021ba mondial\u0103 a b\u0103uturi alcoolice:<\/p>\n
<\/p>\n
Conform datelor statistice, \u00een anul 2021 Brazilia a importat b\u0103uturi alcoolice din urm\u0103toarele \u021b\u0103ri:<\/p>\n
De asemenea, \u021b\u0103rile care au importat cele mai multe astfel de b\u0103uturi din Brazilia, \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 au fost:<\/p>\n
<\/p>\n
Berea<\/strong><\/p>\n In Brazilia, dintre b\u0103uturile alcoolice, berea are o mare importan\u021b\u0103, fiind responsabil\u0103 pentru 86,1% din consum.<\/p>\n Industria b\u0103uturilor alcoolice este important\u0103 \u00een mai multe \u021b\u0103ri din lume, inclusiv Brazilia. Conform celor mai recente date statistice, \u00eentre 2008 \u0219i 2021, produc\u021bia de b\u0103uturi alcoolice a crescut cu 68,41%. Aceast\u0103 performan\u021b\u0103 vine \u00een principal din produc\u021bia de bere \u0219i bere la halb\u0103, care a crescut cu 86,88% \u00een aceea\u0219i perioad\u0103. Participarea acestui subsector al produc\u021biei de bauturi alcolice a crescut de-a lungul anilor, at\u00e2t ca volum de produc\u021bie c\u00e2t \u0219i \u00een num\u0103rul de unit\u0103\u021bi produc\u0103toare de b\u0103utur\u0103.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te cantit\u0103\u021bile v\u00e2ndute, berea \u0219i berea la halb\u0103 sunt principalele produse v\u00e2ndute, ating\u00e2nd un v\u00e2rf de 87,7% \u00een anul 2016, dar cu un declin continuu \u00een ultimii ani, av\u00e2nd \u00een anul 2021 o cot\u0103 de pia\u021b\u0103 de 86,1%. \u00cen mod similar, la nivel mondial\u0103, berea este principala bautur\u0103 alcoolic\u0103 v\u00e2ndut\u0103, de\u0219i cu o cot\u0103 de pia\u021b\u0103 reprezent\u00e2nd 77,9% din volumul de v\u00e2nz\u0103ri \u00een anul 2021. \u00centre anii 1998 \u0219i 2020 Brazilia a fost exportator net de bere, v\u00e2rful exporturilor\u00a0 fiind \u00een anul 2015. \u00cen anul 2020, 12.509 tone de bere au fost exportate \u00een principal \u00een Paraguay, Argentina, Bolivia \u0219i Uruguay, care au importat practic tot volumul comercializat de Brazilia. Paraguay, principala destina\u021bie a b\u0103uturii braziliene, a reprezentat 51,79% din volumul total expediat de Brazilia \u0219i aproximativ 55,26% din valoarea comercializat\u0103.<\/p>\n Cre\u0219terea num\u0103rului de fabrici de bere artizanale din Brazilia, potrivit Asocia\u021biei Braziliene pentru Berea Artizanal\u0103\u00a0 (Abracerva), este legat\u0103 de posibilitatea de diversificare a b\u0103uturii, pentru a satisface o cerere tot mai diversificat\u0103 a consumatorului. Potrivit Abracerva, aceste ber\u0103rii artizanale tind s\u0103 fie mai mici, au un rol regional \u0219i de\u0219i angajeaz\u0103 mai pu\u021bin personal, au generat o extindere a num\u0103rului de locuri de munc\u0103 din acest sector. Potrivit Ministerului Agriculturii, Zootehniei \u0219i Aprovizion\u0103rii (MAPA), extinderea a fost impulsionat\u0103 de produc\u021bia de b\u0103uturi speciale (premium \u0219i handmade), reflect\u00e2nd schimbarea modelului de consum a brazilienilor, care caut\u0103 diferen\u021bierea \u0219i b\u0103uturi de calitate superioar\u0103 \u00een m\u0103rci comune care existau deja pe pia\u021b\u0103.<\/p>\n Brazilia este a treia cea mai mare pia\u021b\u0103 de bere din lume, dup\u0103 China \u0219i SUA. Nu este de mirare c\u0103 antreprenorii proiecteaz\u0103 deja o cre\u0219tere de 13% \u00een urm\u0103torul deceniu. \u00cen prezent, berile artizanale reprezint\u0103 doar 7% din consumul de b\u0103uturi \u00een Brazilia. Problema este c\u0103 acest procent include m\u0103rci care nu pot fi considerate la nivelul berii super premium. Din aceste 7%, doar 2% sunt de fapt tipuri speciale de bere.<\/p>\n \u00cen medie, brazilienii consum\u0103 140 de milioane de hectolitri de bere pe an. De\u0219i consumul de bere artizanal\u0103 a c\u00e2\u0219tigat din ce \u00een ce mai mul\u021bi consumatori \u00een ultimii ani, aceast\u0103 ni\u0219\u0103 specific\u0103 sectorului este \u00eenc\u0103 modest\u0103. Produc\u021bia artizanal\u0103 reprezint\u0103 aproximativ 1% din volum \u0219i 2,5% din veniturile totale ale industriei, potrivit la Abracerva. \u00cen plus, CervBrasil, care reune\u0219te cele mai mari 3 m\u0103rci de pe pia\u021ba brazilian\u0103 (Ambev, Heineken \u0219i Petr\u00f3polis), estimeaz\u0103 c\u0103 b\u0103utura produs\u0103 de c\u0103tre ei a reprezentat cca. 93% din \u00eentreaga produc\u021bie brazilian\u0103 \u00een anul 2021.<\/p>\n Pe segmentul berii, m\u0103rcile de tip premium au a \u00eenregistrat o cre\u0219tere peste medie. A existat o cre\u0219tere puternic\u0103 a cererii a berilor de tip \u201epur mal\u021b\u201d, care ar fi putut fi o consecin\u021b\u0103 a strategiei marilor fabrici de bere s\u0103 popularizeze acest tip de bere, cu lans\u0103ri asociate cu cele mai populare m\u0103rci (de exemplu, Skol Pure Malt, Brahma Double Malt). Ca urmare, cei trei principali juc\u0103tori din Brazilia (Ambev, Heineken \u0219i Petr\u00f3polis) au investit \u00een cre\u0219terea produc\u021biei acestui tip de b\u0103utur\u0103. Aceast\u0103 mi\u0219care \u00eent\u0103re\u0219te schimbarea preferin\u021belor consumatorilor brazilieni. De fapt, este posibil ca pandemia de Covid-19 s\u0103 fi contribuit la accelerarea acestui proces de schimbare, deoarece fiind \u00een imposibilitate de a frecventa barurile \u0219i restaurantele, \u00a0s-a \u00eenregistrat o cre\u0219tere a consumului de bere acas\u0103, determin\u00e2nd oamenii s\u0103 aleag\u0103 consumul unei b\u0103uturi de mai bun\u0103 calitate, chiar \u0219i la pre\u021buri mai mari dec\u00e2t berile tradi\u021bionale, deoarece achizi\u021bia la marii retaileri se face cu pre\u021buri mai mici dec\u00e2t cele practicate \u00een baruri \u0219i restaurante. Aceast\u0103 strategie a urmat celei adoptate \u00een ultimii ani, c\u00e2nd marile ber\u0103rii au c\u0103utat s\u0103 se pozi\u021bioneze pe pia\u021ba berii artizanale, \u00een special prin achizi\u021bii de ber\u0103rii artizanale care erau deja bine pozi\u021bionate pe aceast\u0103 pia\u021b\u0103.<\/p>\n \u00cen anul 2021, num\u0103rul total de fabrici de bere \u00eenregistrate \u00een Brazilia a fost de 889 de unit\u0103\u021bi. Statul Rio Grande do Sul de\u021bine cele mai multe fabricilor de bere, 186 de unit\u0103\u021bi, \u00a0ceea ce reprezint\u0103 20,92% din totalul na\u021bional, urmat de statele Sao Paulo \u0219i Minas Gerais cu 165 \u0219i 115 unit\u0103\u021bi. Prin urmare, axa sud-sud-est concentreaz\u0103 majoritatea fabricilor de bere din Brazilia.<\/p>\n Analiza datelor de angajare \u0219i concediere arat\u0103 c\u0103 \u00eentre anii 2015 \u0219i 2021 fabricile cu peste 99 de angaja\u021bi au redus aproximativ 429 de locuri de munc\u0103, \u00een timp ce companiile cu p\u00e2n\u0103 la 99 de angaja\u021bi a creat 2.544 de noi locuri de munc\u0103 pentru sector. Rezultatul este un sold net de 2115 de muncitori \u00een industrie. Acest rezultat este o reflectare a cre\u0219terii cererii na\u021bionale pentru beri diferen\u021biate care, la r\u00e2ndul ei \u00eencurajeaz\u0103 cre\u0219terea produc\u021biei \u0219i atragerea de noi produc\u0103tori.<\/p>\n Este important de subliniat c\u0103 datele prezentate anterior de la PIA-Produto includ doar produc\u021bia \u0219i v\u00e2nz\u0103rile \u00een unit\u0103\u021bi de produc\u021bie situate \u00een Brazilia, adic\u0103 din industrie la comer\u021bul cu am\u0103nuntul, f\u0103r\u0103 a lua \u00een considerare fluxurile de import \u0219i export, iar pentru a avea o idee despre consumul total de b\u0103uturi este necesar s\u0103 se calculeze v\u00e2nz\u0103rile at\u00e2t on-trade c\u00e2t \u0219i off-trade.<\/p>\n Industria berii este dominat\u0103 de mari multina\u021bionale, Brazilia fiind un furnizor important pentru \u0163\u0103rile sud-americane. Principalele fabrici de bere din Brazilia \u0219i m\u0103rcile lor sunt:<\/p>\n <\/p>\n Vinul<\/strong><\/p>\n Produc\u021bia brazilian\u0103 de vin \u00eentre anii 2008 \u0219i 2021 a men\u021binut o traiectorie echilibrat\u0103, cu o cre\u0219tere de 17,41%, cu excep\u021bia anului 2016, c\u00e2nd produc\u021bia a fost cu aproximativ 57,82% mai mic\u0103 dec\u00e2t cea din anul 2015. Evenimentele climatice, care au avut un impact mai puternic asupra \u021b\u0103rilor din America Latin\u0103 au contribuit la sc\u0103derea produc\u0163iei de struguri. \u00cenghe\u021bul \u0219i precipita\u021biile excesive au afectat \u00eentreaga \u021bar\u0103, compromi\u021b\u00e2nd productivitatea podgoriilor. \u00cen acel an, valoarea produc\u021biei industriale de vinuri a fost de 330 mil. USD, aproximativ 58% din valoarea normal\u0103. Dar \u00een anul 2017, produc\u021bia na\u021bional\u0103 s-a redresat. Aceast\u0103 cre\u0219tere a produc\u021biei a generat \u0219i o cre\u0219tere a v\u00e2nz\u0103rilor de vin \u00een compara\u021bie cu anul precedent, conform Institutului Brazilian al Vinului (Ibravin). \u00cen anul 2021, industria a angajat, \u00a0aproximativ 200.000 oameni de-a lungul \u00eentregului lan\u021b de produc\u021bie.<\/p>\n Suprafa\u021ba cultivat\u0103 cu vi\u021b\u0103 de vie din Brazilia se ridic\u0103 \u00een prezent la 79.900 hectare. Sunt peste 1.100 de crame \u00een toat\u0103 \u021bara, majoritatea propriet\u0103\u021bi mici (\u00een medie 2 ha de vi\u021b\u0103 de vie pe familie). De\u0219i este prezent\u0103 \u00een mai multe state \u0219i regiuni braziliene, aproximativ 90% din produc\u021bia na\u021bional\u0103 este concentrat\u0103 \u00een statul Rio Grande do Sul \u0219i este destinat\u0103 \u00een principal industriei de suc \u0219i vin. \u00cen ultimii ani, au fost implementate Indica\u021biile Geografice de Origine, \u00een acest fel viticultura contribuind la dezvoltarea zonelor respective, promov\u00e2nd agregarea valorii produselor \u0219i aprecierea imputurilor.<\/p>\n Statisticile arat\u0103 c\u0103 85% din consum sunt vinuri ro\u0219ii, \u00een timp ce doar 15% se sunt vinuri albe. Pe l\u00e2ng\u0103 preferin\u021bele tipului de vin, brazilienii cump\u0103r\u0103 mai multe vinuri importate (73%) dec\u00e2t vinuri autohtone (27%).<\/p>\n \u00cempreun\u0103, Argentina \u0219i Chile reprezint\u0103 63,29% din volumul de vin importat de Brazilia. Chile a contribuit cu 43,08%, iar Argentina cu 20,21%. Patru \u021b\u0103ri europene, numite \u201clumea veche\u201d, \u2013 Portugalia, Italia, Fran\u021ba \u0219i Spania \u2013 completeaz\u0103 lista celor mai mari exportatori ai acestui produs din Brazilia.<\/p>\n Desigur, exist\u0103 un \u00eentreg context \u00een jurul acestor cifre, dar cel mai important este evident pre\u021bul. Stimulentele fiscale ale Mercosur (\u00een cazul Argentinei), valoarea mare a euro (care face vinul din \u201clumea veche\u201d mai scump) \u0219i proximitatea acestor dou\u0103 \u021b\u0103ri sud-americane fa\u021b\u0103 de Brazilia constituie un avantaj clar pentru chilieni \u0219i argentinieni.<\/p>\n Aspecte fiscale: \u00een Brazilia, o sticl\u0103 de vin atunci c\u00e2nd iese din cram\u0103, a pl\u0103tit deja peste 50% din taxe, \u00een timp ce \u00een Argentina, Chile sau Uruguay acest cost este de doar 20%.<\/p>\n Costuri de ambalare: o sticl\u0103 \u00een Brazilia cost\u0103 produc\u0103torul cu 30% mai mult dec\u00e2t o sticl\u0103 similar\u0103 din Argentina, Chile sau Uruguay. Acela\u0219i lucru este valabil \u0219i pentru cutii, dopuri, etichete, etc.<\/p>\n Autorit\u0103\u021bile braziliene taxeaz\u0103 vinurile de import cu 63,84% la valoarea din vam\u0103, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n Pe pia\u021ba brazilian\u0103, consumul de vin este \u00eenc\u0103 format din b\u0103uturi importate \u00een propor\u021bie de peste 80%, iar cele mai mari cantit\u0103\u021bi sunt aduse de marile lan\u021buri de retail. Pe de alt\u0103 parte, vinul produs \u00een Brazilia genereaz\u0103 mai multe taxe dec\u00e2t produsele importate, duc\u00e2nd la un dezechilibru \u00een cadrul sectorului.<\/p>\n Balan\u021ba comercial\u0103 a vinurilor este deficitar\u0103, Brazilia nu numai c\u0103 import\u0103 mai mult dec\u00e2t export\u0103, dar volumul importat a crescut de-a lungul anilor. \u00cen ciuda volumului mare de vin importat de Brazilia, \u00een anul 2021 \u021bara a fost al 19-lea produc\u0103tor din lume \u0219i al 6-lea ca m\u0103rime din emisfera sudic\u0103, potrivit la Organiza\u0163iei Interna\u0163ionale a Viei \u015fi Vinului (OIV). \u00cen anul 2021, exporturile braziliene de vin au crescut cu 29,62% \u00een volum \u0219i 19,67% \u00een valoare, comparativ cu anul 2020, \u00een timp ce pentru aceea\u0219i perioad\u0103, s-a \u00eenregistrat o sc\u0103dere de 1,40% \u00een volum \u0219i o cre\u015fterea valorii cu 6,65% a importurilor de vin.<\/p>\n Datele indic\u0103 c\u0103 vinul nu este un produs considerat esen\u021bial \u00een co\u0219ul de consum, iar achizi\u021bionarea acestuia este direct legat\u0103 de performan\u021ba economic\u0103. Cu alte cuvinte, acest comportament arat\u0103 c\u0103 modificarea pre\u021bului produsului sau sc\u0103derea veniturilor afecteaz\u0103 direct consumul.<\/p>\n <\/p>\n B\u0103uturile spirtoase<\/strong><\/p>\n Principalele companii de pe pia\u021ba b\u0103uturilor spirtoase din Brazilia sunt Companhia Muller de Bebidas Ltd., Diageo Plc, Engarrafamento Pitu Ltda., IRB Tatuzinho 3 Fazendas Ltda, Davide Campari-Milano S.p.A., Grupo Imperador, Missiato Industria e Comercio Ltda, Pernod Ricard, Long John International Ltd. \u0219i Bacardi Ltd.<\/p>\n Pia\u021ba b\u0103uturilor alcoolice a \u00eenregistrat o cre\u0219tere timid\u0103 \u00een ultimii ani, sub influen\u021ba puternic\u0103 a sc\u0103derii v\u00e2nz\u0103rilor de bere, care a fost contrabalansat\u0103 de cre\u0219terea semnificativ\u0103 a v\u00e2nz\u0103ri de b\u0103uturi spirtoase, un segment care a beneficiat de cre\u0219terea \u201eculturii cocktailurilor\u201d \u0219i, de asemenea de a\u0219a-numita \u201cpremiumizare\u201d, adic\u0103 consumul de b\u0103uturi considerate \u201epremium\u201d. Aceste tendin\u021be au, \u00een ciuda cre\u0219terii reduse (sau chiar stagn\u0103rii) a v\u00e2nz\u0103rilor, \u00een volum, o cre\u0219tere din punct de vedere valoric. \u00cen anul 2020, pandemia de Covid-19 a avut un impact puternic asupra sectorului, \u00een special a v\u00e2nz\u0103rilor de b\u0103uturi alcoolice \u00een a\u0219a-numita pia\u021b\u0103 \u201eon-trade\u201d (baruri, restaurante, hoteluri etc.), care este principalul canal de v\u00e2nz\u0103rile acestui tip de produse \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor lumii, care au adoptat m\u0103suri de izolare.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Cu toate acestea, pe l\u00e2ng\u0103 consecin\u021bele pe termen scurt pentru v\u00e2nz\u0103ri, pandemia a dus schimb\u0103ri importante \u00een comportamentul consumatorilor pe termen mediu \u0219i lung, care ar putea remodela industria b\u0103uturilor alcoolice.<\/p>\n Pia\u021ba de b\u0103uturi spirtoase din Brazilia este estimat\u0103 la 8 mld. USD \u00een anul 2022 \u0219i se apreciaz\u0103 c\u0103 va avea o cre\u0219te de 9,16% (CAGR) \u00een perioada 2022-2025. B\u0103uturile spirtoase de specialitate au fost cea mai mare categorie de pe pia\u021b\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te valoarea \u0219i volumul. Se estimeaz\u0103 c\u0103 whisky-ul va fi categoria cu cea mai rapid\u0103 cre\u0219tere \u00een termeni de volum. Sao Paulo este cea mai mare pia\u021b\u0103 de b\u0103uturi spirtoase, urmat de Rio de Janeiro \u0219i Belo Horizonte. B\u0103uturile spirtoase de specialitate au fost categoria cheie \u00een termeni de volum \u00een ora\u0219ele mari. Consumul de bauturi alcoolice variaz\u0103 \u00een toate regiunile \u021b\u0103rii, astfel \u00een Nord-Est, Nord \u0219i Vestul Mijlociu consumul de bauturi spirtoase este mai mare dec\u00e2t \u00een Sud \u0219i Sud-Est. Vinul este consumat cu predilec\u021bie \u00een Sud, iar berea \u00een toat\u0103 \u021bara.<\/p>\n Pentru o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a comportamentului cererii totale de b\u0103uturi alcoolice, este esen\u021bial\u0103 evaluarea comer\u021bului cu aceste produse. \u00cen ceea ce prive\u0219te exporturile, exist\u0103 o anumit\u0103 volatilitate a valorilor exporturilor \u00eentre 2016 \u0219i 2021, cu mi\u0219c\u0103ri de cre\u0219tere, sc\u0103dere \u0219i reluare a cre\u0219terii.<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, importurile au crescut consistent \u00eentre anii 2016 \u0219i 2021, cu o mic\u0103 sc\u0103dere \u00een anul 2020; aceast\u0103 cre\u0219tere a fost de 19,6%, cu accent pe vinuri (49,6%). Cantitatea mare importat\u0103 se explic\u0103 prin cre\u0219terea consumului de bere \u0219i vinuri premium, precum \u0219i prin consolidarea pie\u021bei produselor distilate, \u00een special whisky-urile \u0219i mai nou, ginul.<\/p>\n <\/p>\n Aspecte logistice <\/strong>\u0219i distribu\u021bia regional\u0103 a produc\u021biei<\/strong><\/p>\n Procesul de produc\u021bie al acestei industrii presupune furnizarea de materii prime, produc\u021bia, \u00eembutelierea, ambalarea \u0219i distribu\u021bia. \u00centr-o \u021bar\u0103 de dimensiuni continentale precum Brazilia, amplasarea spa\u021bial\u0103 a fabricilor pe pia\u021ba de consum \u0219i crearea de re\u021bele de distribu\u021bie (care au capacitatea de a ajunge \u00een cele mai \u00eendep\u0103rtate loca\u021bii) sunt variabile importante \u0219i cruciale pentru strategia de pia\u021b\u0103 a companiilor. Ace\u0219ti doi factori ac\u021bioneaz\u0103 ca bariere \u00een calea intr\u0103rii de noi concuren\u021bi la nivel na\u021bional, conduc\u00e2nd companiile la procese de fuziune \u0219i\/sau achizi\u021bie atunci c\u00e2nd trebuie s\u0103-\u0219i extind\u0103 activit\u0103\u021bile \u0219i\/sau s\u0103-\u0219i creasc\u0103 cota de pia\u021b\u0103. Cu toate acestea, datorit\u0103 complexit\u0103\u021bii reduse a procesului de fabrica\u021bie \u0219i a posibilit\u0103\u021bii de comercializare \u00een lan\u021buri mici, este posibil ca firmele mici s\u0103 ac\u021bioneze la nivel regional, capt\u00e2nd cote de pia\u021b\u0103 aproape de loca\u021bia lor, \u00een principal \u00een zonele periferice. Pe l\u00e2ng\u0103 companiile care sunt proeminente pe pia\u021ba global\u0103 a b\u0103uturilor alcoolice, Brazilia are, printre liderii de pia\u021b\u0103, companii care opereaz\u0103 mai restr\u00e2ns, pe c\u00e2teva pie\u021be regionale din \u021bar\u0103 (Nord-Est, Sud, Sud-Est, etc).<\/p>\n Dup\u0103 doi ani de recesiune economic\u0103 puternic\u0103 (2015 \u0219i 2016), economia brazilian\u0103 a prezentat trei ani de redresare, de\u0219i la niveluri sc\u0103zute de cre\u0219tere a PIB: 1,3% \u00een 2017, 1,3% \u00een 2018 \u0219i 1,1% \u00een 2019. \u00cen anul 2020, pandemia de Covid-19 a avut un impact puternic asupra performan\u021bei economiei \u0219i rata \u0219omajului a crescut sim\u021bitor, fapt care s-a reflectat \u00een veniturile consumatorilor \u015fi deci, \u00een consumul de bunuri \u00een general. Sc\u0103derea PIB-ului brazilian \u00een anul 2020 a fost de 4,1% iar rata \u0219omajului a fost de 13,5%.<\/p>\n \u00cen industria b\u0103uturilor alcoolice din Brazilia, ocuparea for\u021bei de munc\u0103 pentru ultimi cinci anii (2017-2021) arat\u0103 o cre\u0219tere constant\u0103 an de an, de\u0219i cu procente reduse.<\/p>\n Ca urmare, cre\u0219terea cumulat\u0103 a ocup\u0103rii for\u021bei de munc\u0103 \u00een sector, \u00eentre anii 2017 \u0219i 2021, a fost de 5,5% \u00een Brazilia; \u00een Nord-Est, \u00eens\u0103, s-a observat o sc\u0103dere de 16,2%, \u00een ciuda tendin\u021bei de redresare. Punctul culminant al cre\u0219terii a fost \u00een statele Minas Gerais (57,9%), Paran\u00e1 (49,9%) \u0219i Santa Catarina (22,1%). Aceste trei state, situate \u00een Regiunile Sud-Est \u0219i Sud (ultimele dou\u0103) sunt produc\u0103tori na\u021bionali importan\u021bi de bere artizanal\u0103. \u00cen Nord-Est, dintre principalele state produc\u0103toare, doar Bahia a prezentat o cre\u0219tere de 4,2%. Pe de alt\u0103 parte, Cear\u00e1 (-49,9%) \u0219i Pernambuco (-9,9%) au \u00eenregistrat o sc\u0103dere a num\u0103rului de contracte de munc\u0103, \u00een industria b\u0103uturilor, \u00een perioada respectiv\u0103.<\/p>\n Dup\u0103 cum am men\u021bionat mai sus, industria b\u0103uturilor alcoolice, constituie un angajator major, cu sute de mii de locuri de munc\u0103 distribuite \u00een toat\u0103 Brazilia. Sectorul are o distribu\u021bie regional\u0103 larg\u0103 a produc\u021biei, datorit\u0103 caracteristicilor produselor, care au ca imput de baz\u0103 apa. \u00cen anul 2020, industria b\u0103uturile alcoolice a concentrat 0,8% din locurile de munc\u0103 din industria prelucr\u0103toare din Brazilia \u0219i 1,2% din locurile de munc\u0103 a industriei prelucr\u0103toare \u00een Nord-Est. Prin urmare, industria b\u0103uturilor alcoolice are o importan\u021b\u0103 mai mare pentru crearea de locuri de munc\u0103 \u00een Regiunea Nord-Est, dec\u00e2t \u00een restul \u200b\u200bBraziliei.<\/p>\n La nivel regional (regiuni mari), exist\u0103 o concentrare a produc\u0163iei \u00een cele mai populate state. De la fabricile din aceste state se face distribu\u021bia de produse c\u0103tre alte state din aceea\u0219i regiune.<\/p>\n State precum Rio de Janeiro, Ceara, Pernambuco \u0219i Goias, sunt dominate de mari companii din sector, \u00een special produc\u0103tori de bere \u0219i filialele ale multina\u021bionalelor produc\u0103toare de alte tipuri de b\u0103uturi alcoolice. Pe de alt\u0103 parte, \u00een state precum Rio Grande do Sul, Minas Gerais \u0219i Santa Catarina, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 exact opusul, adic\u0103 exist\u0103 o concentrare relativ\u0103 mai mare a companiilor mai mici, denot\u00e2nd un caracter artizanal a produc\u021biei de b\u0103uturi alcoolice.<\/p>\n <\/p>\n Perspective<\/strong><\/p>\n Principalul factor care a afectat pia\u021ba b\u0103uturilor alcoolice a fost pandemia de Covid-19. Chiar \u0219i \u00eentr-un scenariu viitor de revenire la normalitate, impactul pandemiei va persista \u00a0din cauza modific\u0103rilor \u00een comportamentul de consum. Evident, cele mai mari efecte au fost pe pia\u021b\u0103 \u201eon-trade\u201d, care include baruri \u0219i restaurante, din cauza izolarii sociale \u0219i restr\u00e2ngerea activit\u0103\u021bilor neesen\u021biale care au fost adoptate \u00een mai multe \u021b\u0103ri din \u00eentreaga lume. De\u0219i o parte a consumului a migrat c\u0103tre retail (off-trade), cre\u0219terea de v\u00e2nz\u0103ri pe acest canal de distribu\u021bie nu a compensat sc\u0103derea consumului din on-trade.<\/p>\n Se estimeaz\u0103 c\u0103 dintre diferitele categorii de b\u0103uturi, doar RDT-urile \u0219i cidrul vor avea cre\u015ftere medie anual\u0103 semnificativ\u0103 \u00een perioada 2020-2024.<\/p>\n De\u0219i redresarea a \u00eenceput \u00een anul 2021, starea critic\u0103 a comer\u021bului \u0219i \u00eenchiderea permanent\u0103 a pub-urilor, ber\u0103riilor \u0219i distileriilor nu va permite o revenire rapid\u0103. \u00cen plus, mantra \u201epremiumiz\u0103rii\u201d va fi inevitabil pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u0219i va fi supus\u0103 unei presiuni puternice, ca efect al crizei economice care va urma crizei de s\u0103n\u0103tate. A\u0219tept\u0103ri ini\u021biale cu privire la o redresare a sectorul \u00een form\u0103 de V se dovedesc deja a fi prea optimiste. \u00cen schimb, este mult mai probabil ca recuperarea s\u0103 aib\u0103 o form\u0103 de tip \u201eNike-swoosh\u201d. Cu toate acestea, exist\u0103 segmente care continu\u0103 s\u0103 genereze rate de cre\u0219tere excep\u021bional de ridicate, chiar \u0219i \u00een contextul unui mediu de operare at\u00e2t de sumbru (RTD \u0219i vinurile premium).<\/p>\n V\u00e2nz\u0103rile online sunt \u00een continu\u0103 cre\u0219tere, iar Brazilia ca un juc\u0103tor important pe pia\u021ba mondial\u0103, este de asemenea, supus\u0103 acestui trend din industria b\u0103uturilor alcoolice sub impactul pandemiei de Covid-19. Pia\u021ba brazilian\u0103, dup\u0103 ani consecutivi de sc\u0103dere a consumului, a \u00eenceput o redresare \u00een anul 2019, \u00eentrerupt\u0103 \u00een anul 2020 de pandemie \u0219i re\u00eencep\u00e2nd un nou ciclu de cre\u0219tere \u00een anul 2022.<\/p>\n Pe baza acestei prognoze, se poate observa c\u0103 \u00een acest orizont de 5 ani, volumul v\u00e2nz\u0103rilor nu va reveni la nivelurile pre-pandemie (13,8 miliarde de litri \u00een anul 2019), ca s\u0103 nu mai vorbim la nivelurile atinse \u00eenainte de criza din anii 2015-2016 (15,1 miliarde de litri \u00een anul 2014). Datele prezentate previzioneaz\u0103 o cre\u0219tere medie anual\u0103 de 2,0% \u00eentre anii 2020 \u0219i 2024 a consumului de b\u0103uturi alcoolice \u00een Brazilia. \u00cen ceea ce prive\u0219te tipurile de b\u0103uturi, doar berea \u0219i vinul vor avea o cre\u0219tere a v\u00e2nz\u0103rilor \u00een perioada analizat\u0103, ceea ce poate favoriza produc\u0103torii na\u0163ionali care opereaz\u0103 pe aceste segmente.<\/p>\n De\u0219i anul 2020 a fost probabil cel mai r\u0103u an \u00een ceea ce prive\u0219te sc\u0103derea v\u00e2nz\u0103rilor de b\u0103uturile alcoolice din Brazilia, efectele negative ale pandemiei se vor sim\u021bi \u00een continuare pe termen mediu. \u00cen plus, criza economic\u0103 post Covid-19 este de a\u0219teptat s\u0103 fie mai sever\u0103 dec\u00e2t cea din perioada 2015-2016, mai ales \u021bin\u00e2nd cont de cre\u0219terea \u0219omajului, reducerea puterii de cump\u0103rare, nivelul ridicat de \u00eendatorare \u0219i turismul interna\u021bional restr\u00e2ns.<\/p>\n <\/p>\n Bariere comerciale<\/strong><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>La sf\u00e2r\u0219itul anului 2015, Brazilia a deschis o consultare cu privire la proiectele de standarde de identitate \u0219i calitate a vinului, a strugurilor \u0219i a derivatelor din struguri (G\/TBT\/N\/BRA\/613), care nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een standardele interna\u021bionale OIV (Organiza\u021bia Interna\u021bional\u0103 a Vinului) \u0219i UE cu privire la o serie de parametri.<\/p>\n O versiune revizuit\u0103 a standardului a fost apoi notificat\u0103 la jum\u0103tatea anului 2016 de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile braziliene (G\/TBT\/N\/BRA\/675) pentru a include observa\u021biile relevante primite.<\/p>\n Regula final\u0103, Instruc\u021biunea normativ\u0103 14, a fost publicat\u0103 \u00een Jurnalul Oficial brazilian din 8 martie 2018. Aceasta prevede o perioad\u0103 de adaptare de un an. S-a f\u0103cut o revizuire prin Instruc\u021biunea Normativ\u0103 48 din 30 august 2018.<\/p>\n Exist\u0103 \u00eengrijor\u0103ri priviind viitoarele perturb\u0103ri grave ale comer\u021bului din cauza listei lungi de parametri analitici \u0219i a divergen\u021belor acestora fa\u021b\u0103 de recomand\u0103rile OIV.<\/p>\n Certific\u0103ri de tipicitate<\/strong><\/p>\n Articolul 45 din Instruc\u021biunea normativ\u0103 54\/2009 a MAPA prevede c\u0103 vinurile \u0219i produsele legate de struguri \u0219i vin care nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een standardele de identitate \u0219i calitate braziliene (de exemplu, vinuri cu con\u021binut alcoolic de peste 14% sau sub 8,5%, unele vinuri spumante) vor fi autorizate numai dac\u0103 exist\u0103 o certificare oficial\u0103 a urm\u0103toarelor cerin\u021be cumulative:<\/p>\n <\/p>\n autorizat\u0103 pentru vin<\/u><\/em><\/strong><\/p>\n Regulamentul privind Aditivii Alimentari \u0219i Tehnologia Autorizat\u0103 pentru Utilizare \u00een Vin a intrat \u00een vigoare pe 7 noiembrie 2017. Unele limit\u0103ri incluse \u00een proiectul de regulament pot reprezenta o barier\u0103:<\/p>\n 1) Lipsesc o serie de aditivi cum ar fi:<\/p>\n 2) Limitele maxime permise pot fie insuficiente: regula privind limita cumulativ\u0103 pentru doi sau mai mul\u021bi aditivi cu aceea\u0219i func\u021bie tehnologic\u0103 nu respect\u0103 regulile OIV\/UE \u0219i poate crea perturb\u0103ri comerciale atunci c\u00e2nd este aplicat\u0103 altor aditivi dec\u00e2t regulatorii de aciditate.<\/p>\n Sulfi\u021bi: limitele propuse pot penaliza vinurile albe dulci speciale.<\/p>\n Gum\u0103 arabic\u0103: lucr\u0103rile sunt \u00een curs de desf\u0103\u0219urare \u00een cadrul OIV pentru a ridica limita la 800 mg\/kg, pentru a o face conform\u0103 cu practica curent\u0103 \u00een principalele \u021b\u0103ri produc\u0103toare de vin.<\/p>\n 3) Regulamentul nu prevede o clauz\u0103 de epuizare a stocurilor.<\/p>\n 4) Regulamentul nu include o procedur\u0103 de includere de noi aditivi \u00een list\u0103.<\/p>\n Caracterul discriminatoriu al Decretului 85\/12 august 2015, care a intrat \u00een vigoare provizoriu la 1 decembrie 2015 \u0219i a stabilit cote de impozitare IPI de 25% pentru cacha\u00e7a \u0219i 30% pentru toate celelalte b\u0103uturi spirtoase. \u00cen plus, \u00een Congres a fost propus un nou proiect de lege care ar introduce un plafon mai mic de 17% pentru cacha\u00e7a.<\/p>\n Vetoul preziden\u021bial asupra introducerii plafonului de 17% pentru cacha\u00e7a a fost men\u021binut de Congres \u00eentr-o sesiune plenar\u0103 din mai 2016. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Legea 13.241\/2015 a devenit definitiv\u0103 \u0219i nu mai poate fi contestat\u0103 de Congres. Prin urmare, cacha\u00e7a va continua s\u0103 fie supus\u0103 unui impozit IPI fixat la 25% ad valorem, iar alte b\u0103uturi spirtoase vor r\u0103m\u00e2ne la 30%.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Aceast\u0103 analiz\u0103 contextualizeaz\u0103 peisajul industriei b\u0103uturilor alcoolice, care include grupa 11.1 (fabricarea b\u0103uturilor alcoolice) din diviziunea 11 (fabricarea b\u0103uturi) din Clasificarea Na\u021bional\u0103 a Activit\u0103\u021bilor Economice (CNAE) din Brazilia, inclusiv activit\u0103\u021bile care compun urm\u0103toarele clase: 11.11-9 (Fabricarea b\u0103uturilor spirtoase \u0219i a altor b\u0103uturi distilate), 11.12-7 (Fabricarea vinului) \u0219i 11.13-5 (mal\u021b, bere \u0219i bere la halb\u0103). \u00cen<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[66],"tags":[],"class_list":["post-47604","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-info-afaceri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/47604","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=47604"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/47604\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":47605,"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/47604\/revisions\/47605"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=47604"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=47604"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=47604"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n