![\"\"](\"https:\/\/www.fonduri-structurale.ro\/uploads\/media\/default\/0001\/34\/5249870d3a50720f19ff8de9cc806cc3c1749055.jpeg\")
<\/p>\nComisia a publicat vineri, 12 noiembrie 2021, rezultatele indicelui economiei \u0219i societ\u0103\u021bii digitale (DESI) 2021, care urm\u0103re\u0219te progresele \u00eenregistrate \u00een statele membre ale UE \u00een ceea ce prive\u0219te competitivitatea digital\u0103 \u00een domenii precum capitalul uman, conectivitatea \u00een band\u0103 larg\u0103, integrarea tehnologiilor digitale de c\u0103tre \u00eentreprinderi \u0219i serviciile publice digitale.<\/p>\n
Rapoartele DESI 2021 prezint\u0103, \u00een cea mai mare parte, date din primul sau din cel de al doilea trimestru al anului 2020, oferind o perspectiv\u0103 asupra principalelor evolu\u021bii ale economiei \u0219i ale societ\u0103\u021bii digitale pe parcursul primului an al pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, efectele pandemiei de COVID-19 asupra utiliz\u0103rii \u0219i a furniz\u0103rii de servicii digitale \u0219i rezultatele politicilor puse \u00een aplicare de atunci nu sunt incluse \u00een datele sus-men\u021bionate \u0219i vor fi expuse mai clar \u00een edi\u021bia din 2022.<\/p>\n
<\/p>\n
Toate statele membre ale UE au \u00eenregistrat progrese \u00een domeniul digitaliz\u0103rii, \u00eens\u0103 nu exist\u0103 o imagine de ansamblu omogen\u0103 \u00een r\u00e2ndul lor \u00een acest sens. \u00cen pofida unei anumite convergen\u021be, continu\u0103 s\u0103 existe un decalaj mare \u00eentre \u021b\u0103rile UE care de\u021bin pozi\u021bii frunta\u0219e \u0219i cele cu punctajele cele mai mici \u00een cadrul DESI. \u00cen ciuda acestor \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri, toate statele membre vor trebui s\u0103 depun\u0103 eforturi concertate pentru a \u00eendeplini obiectivele pentru 2030 stabilite \u00een Deceniul digital al Europei.<\/p>\n
Situa\u021bia Rom\u00e2niei<\/strong><\/p>\n Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE <\/strong>\u00een edi\u021bia din 2021 a Indicelui economiei \u0219i societ\u0103\u021bii digitale (DESI). \u00cen ceea ce prive\u0219te capitalul uman<\/strong>, Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 pe locul 26<\/strong>, ob\u021bin\u00e2nd un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te num\u0103rul femeilor specialiste \u00een domeniul TIC<\/strong>, Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 pe locul 3<\/strong>, iar \u00een ceea ce prive\u0219te conectivitatea<\/strong>, s-au \u00eenregistrat \u00een continuare progrese \u00een 2020 \u00een ceea ce prive\u0219te acoperirea \u00een band\u0103 larg\u0103 fix\u0103, dar adoptarea serviciilor \u00een band\u0103 larg\u0103 a progresat \u00eentr-un ritm mai lent. Cu toate acestea, Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 pe locul 7<\/strong> datorit\u0103 nivelului ridicat de utilizare a benzii largi de cel pu\u021bin 100 Mbps (52 %).<\/p>\n \u00centreprinderile rom\u00e2ne nu profit\u0103 pe deplin de tehnologiile digitale (schimbul electronic de informa\u021bii, platformele de comunicare social\u0103, volumele mari de date \u0219i cloud), cu excep\u021bia inteligen\u021bei artificiale, se arat\u0103 \u00een raportul de \u021bar\u0103 pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te serviciile publice digitale<\/strong>, Rom\u00e2nia se claseaz\u0103 pe ultimul loc \u00een ceea ce prive\u0219te indicatorii-cheie<\/strong>, cum ar fi serviciile publice digitale pentru cet\u0103\u021beni \u0219i \u00eentreprinderi, utilizatorii de servicii de e-guvernare \u0219i formularele precompletate.<\/p>\n Descarc\u0103<\/u><\/em><\/strong><\/a> raportul pentru Rom\u00e2nia<\/p>\n Principalele constat\u0103ri ale raportului DESI 2021 \u00een cele patru domenii<\/strong><\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te competen\u021bele digitale, 56% dintre persoanele din UE au cel pu\u021bin competen\u021be digitale elementare. Datele arat\u0103 o u\u0219oar\u0103 cre\u0219tere a num\u0103rului de speciali\u0219ti TIC \u00een c\u00e2mpul muncii: \u00een 2020, UE avea 8,4 milioane de speciali\u0219ti TIC, fa\u021b\u0103 de 7,8 milioane \u00een anul precedent. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 55% dintre \u00eentreprinderi au raportat dificult\u0103\u021bi \u00een recrutarea de speciali\u0219ti TIC \u00een 2020, aceast\u0103 lips\u0103 de angaja\u021bi cu competen\u021be digitale avansate este, de asemenea, un factor care contribuie la \u00eencetinirea transform\u0103rii digitale a \u00eentreprinderilor \u00een multe state membre.<\/p>\n Doar 19 % dintre speciali\u0219tii \u00een domeniul TIC \u0219i aproximativ o treime dintre absolven\u021bii de \u0219tiin\u021be, tehnologie, inginerie \u0219i matematic\u0103 sunt femei.<\/p>\n Datele privind conectivitatea arat\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a \u201ere\u021belelor de foarte mare capacitate\u201d (VHCN), demonstr\u00e2nd \u00een special faptul c\u0103 acestea sunt disponibile \u00een 59 % dintre gospod\u0103riile din UE. Procentul a crescut fa\u021b\u0103 de situa\u021bia de acum un an, c\u00e2nd re\u021belele respective erau disponibile numai \u00een propor\u021bie de 50%, \u00eens\u0103 este \u00eenc\u0103 departe de acoperirea universal\u0103 cu re\u021bele gigabit (obiectivul deceniului digital pentru 2030). Acoperirea VHCN la nivel rural a crescut de la 22% \u00een 2019 la 28% \u00een 2020. \u00cen plus, 25 de state membre au alocat o parte din spectrul 5G, fa\u021b\u0103 de 16 state membre \u00een urm\u0103 cu un an. Tehnologia 5G a fost lansat\u0103 comercial \u00een 13 state membre, acoperind \u00een principal zonele urbane.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te integrarea tehnologiilor digitale, s-a \u00eenregistrat o cre\u0219tere semnificativ\u0103 a utiliz\u0103rii tehnologiilor de tip cloud (de la 16% dintre \u00eentreprinderi \u00een 2018 la 26% \u00een 2020). \u00centreprinderile mari continu\u0103 s\u0103 fie deschiz\u0103toare de drumuri \u00een ceea ce prive\u0219te utilizarea tehnologiilor digitale: de exemplu, acestea utilizeaz\u0103 schimbul electronic de informa\u021bii prin intermediul sistemelor de planificare a resurselor \u00eentreprinderii (ERP) \u0219i software \u00een cloud mult mai frecvent dec\u00e2t IMM-urile (80 % fa\u021b\u0103 de 35 % \u00een ceea ce prive\u0219te ERP \u0219i, respectiv, 48 % fa\u021b\u0103 de 25 % \u00een ceea ce prive\u0219te tehnologiile cloud). Cu toate acestea, doar o mic\u0103 parte din \u00eentreprinderi utilizeaz\u0103 tehnologii digitale avansate (14 % folosesc volume mari de date, 25 % \u2012 IA \u0219i 26 % \u2012 tehnologii cloud).<\/p>\n Descarc\u0103<\/u><\/em><\/strong><\/a> analiza european\u0103<\/p>\n