{"id":23570,"date":"2014-07-17T10:23:33","date_gmt":"2014-07-17T10:23:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.ccisv.ro\/content\/?p=23570"},"modified":"2023-06-28T11:53:53","modified_gmt":"2023-06-28T08:53:53","slug":"informatii-utile-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/informatii-utile-7\/","title":{"rendered":"Informa\u0163ii utile"},"content":{"rendered":"<h2>1. Firmele ar putea avea un nou cod unic de identificare<\/h2>\n<p>Persoanele juridice, dar si cele fizice ar putea fi identificate in Registrul Comertului printr-un nou cod. Mai exact, acestea ar putea avea in plus, pe langa numarul de ordine din Registrul Comertului si codul unic de inregistrare fiscala, si un cod unic de identificare, se mentioneaza intr-un proiect de act normativ, lansat ieri in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Justitiei.<\/p>\n<p>Conform unui <em>proiect de lege<\/em> care modifica si completeaza <em>Legea nr. 26\/1990 privind registrul comertului<\/em>, lansat luni in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Justitiei, firmele ar putea avea un nou cod unic de identificare.<\/p>\n<p>Concret, persoanele fizice si juridice inregistrate in registrul comertului vor avea si un <strong>identificator unic la nivel european EUID<\/strong>, care include elementul de identificare al Romaniei, elementul de identificare al registrului national, numarul persoanei din registrul respectiv si, daca este necesar, alte elemente pentru a evita erorile de identificare, se mentioneaza in documentul citat.<\/p>\n<p>Astfel, contribuabilii ar putea avea un nou cod unic pentru identificarea la nivel european, pe langa cele deja existente, respectiv numarul de ordine din Registrul Comertului si codul unic de inregistrare fiscala.<\/p>\n<p>dentificatorul unic ar putea fi introdus ca element suplimentar de control al fluctuatiilor reale ale activitatii agentilor economici, masurile propuse permitand identificarea profesionistilor activi, inclusiv in comunicarea dintre registrele comertului din statele membre, se arata in expunerea de motive a proiectului.<\/p>\n<p>De asemenea, acest lucru vine in contextul in care, conform proiectului de lege, Registrul Comertului urmeaza sa se interconecteze cu registrele din statele membre ale Uniunii Europene pentru a putea fi transpusa astfel in legislatia nationala <em>Directiva 2012\/17\/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 iunie 2012<\/em> prin care .<\/p>\n<p><em><strong>Atentie!\u00a0<\/strong><\/em>Daca proiectul de lege va fi aprobat de Parlament, promulgat de presedinte si publicat in Monitorul Oficial, atunci dispozitiile sale referitoare la identificator unic la nivel european EUID\u00a0ar urma sa se aplice din <strong>7 iulie 2017<\/strong>.<\/p>\n<h2>2. \u00centrebare preliminar\u0103 cu privire la dreptul de deducere al TVA-ului \u00een cazul unei prorate dintr-un contract de leasing financiar &#8211; Hot\u0103r\u00e2rea Cur\u0163ii de Justi\u0163ie<\/h2>\n<p><strong>15 iulie 2014<\/strong>: Curtea de Justi\u0163ie a declarat c\u0103:<br \/>\nArticolul 17 alineatul (5) al treilea paragraf litera (c) din A \u015fasea directiv\u0103 77\/388\/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legisla\u0163iilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri \u2013 sistemul comun al taxei pe valoarea ad\u0103ugat\u0103: baza unitar\u0103 de evaluare <strong>trebuie interpretat \u00een sensul c\u0103 nu se opune posibilit\u0103\u0163ii ca un stat membru<\/strong>, <em>\u00een \u00eemprejur\u0103ri precum cele din cauza principal\u0103<\/em>, <strong>s\u0103 oblige o banc\u0103<\/strong> ce desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een special activit\u0103\u0163i de leasing <strong>s\u0103 includ\u0103 la num\u0103r\u0103torul \u015fi la numitorul frac\u0163iei pe baza c\u0103reia se stabile\u015fte o unic\u0103 prorata de deducere<\/strong> pentru toate bunurile \u015fi serviciile de folosin\u0163\u0103 mixt\u0103 ale acesteia <strong>numai acea parte din ratele de leasing pl\u0103tite de clien\u0163i \u00een cadrul contractelor lor de leasing care corespunde dob\u00e2nzilor<\/strong>, <em>atunci c\u00e2nd utilizarea bunurilor \u015fi a serviciilor respective este ocazionat\u0103<\/em>, \u00een primul r\u00e2nd, <em>de finan\u0163area \u015fi de gestionarea contractelor \u00een cauz\u0103<\/em>, ceea ce este de competen\u0163a instan\u0163ei de trimitere s\u0103 verifice.<\/p>\n<p>Pentru \u00eentreg cuprinsul hot\u0103r\u00e2rii, a se vedea <a href=\"http:\/\/curia.europa.eu\/juris\/document\/document_print.jsf?doclang=RO&amp;text=&amp;pageIndex=0&amp;part=1&amp;mode=lst&amp;docid=154819&amp;occ=first&amp;dir=&amp;cid=180168\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">aici<\/a>.<\/p>\n<p><strong>17 iunie 2013<\/strong>: Judec\u0103torul suprem de contencios administrativ portughez se \u00eentreab\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu dreptul de deducere a TVA-ului \u00een cazul unei prorate dintr-un contract de leasing financiar. (<a href=\"http:\/\/curia.europa.eu\/juris\/document\/document_print.jsf?doclang=RO&amp;text=&amp;pageIndex=3&amp;part=1&amp;mode=req&amp;docid=138434&amp;occ=first&amp;dir=&amp;cid=182701\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">C-183\/13<\/a>\u00a0Banco Mais)<\/p>\n<p><strong>Situa\u0163ia de fapt<\/strong>:<br \/>\n1. deducerea taxei achitate \u00een amonte<br \/>\n2. produse \u015fi servicii utilizate \u00een acela\u015fi timp pentru opera\u0163iuni care dau dreptul la deducere \u015fi care nu dau dreptul la deducere<br \/>\n3. deducerea proratei \u2013 calcul<br \/>\n4. activitate de leasing financiar<br \/>\n5. luarea \u00een considerare \u00een vederea calcul\u0103rii numitorului proratei de deducere a tuturor sumelor primite \u00een temeiul contractelor \u00eencheiate \u00een cadrul acestei activit\u0103\u0163i.<\/p>\n<p><strong>Dispozi\u0163ii incidente<\/strong>:<br \/>\nArticolul 16 alin. (2) lit. (h), art. 17 alin. (5), art. 19 alin. (1) \u015fi art. 23 alin. (1) lit. (b) din A \u015fasea directiv\u0103 77\/388\/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legisla\u0163iilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri \u2014 sistemul comun al taxei pe valoarea ad\u0103ugat\u0103: baza unitar\u0103 de evaluare (JO L 145, p. 1).<\/p>\n<h2>3. Majorarea salariului minim trebuie transmisa in Revisal pana pe 25 iulie<\/h2>\n<p>Salariul minim brut a crescut la 1 iulie de la 850 de lei la 900 de lei, iar acest lucru nu a adus doar cheltuieli in plus pentru angajatori, dar si o obligatie suplimentara. Mai exact, angajatorii, care vor opera aceasta modificare prin incheierea de acte aditionale la contractele de munca, vor trebuie sa transmita majorarea salariului minim in Registrul de Evidenta a Salariatior (Revisal) pana cel tarziu pe 25 iulie. In cazul in care nu indeplinesc aceasta obligatie, atunci angajatorii ar putea fi sanctionati de inspectorii de munca cu amenzi cuprinse intre 5.000 si 8.000 de lei.<\/p>\n<h2>4. ANAF restituie \u00een iulie TVA de 1,72 miliarde lei, aferent\u0103 deconturilor \u00eenregistrate p\u00e2n\u0103 la 23 mai<\/h2>\n<p>Agen\u0163ia Na\u0163ional\u0103 de Administrare Fiscal\u0103 (ANAF) ramburseaz\u0103 \u00een iulie TVA \u00een valoare de 1,72 miliarde lei, reprezent\u00e2nd toate deconturile de TVA solu\u0163ionate prin decizii de rambursare \u00eenregistrate p\u00e2n\u0103 la 23 mai, cu excep\u0163ia celor aferente opera\u0163iunilor de import solu\u0163ionate p\u00e2n\u0103 la 25 iunie.<\/p>\n<h2>5. Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat \u00een mai cea mai mare cre\u015ftere din UE a produc\u0163iei industriale<\/h2>\n<div>Produc\u0163ia industrial\u0103 a crescut \u00een luna mai cu 0,5% \u00een zona euro \u015fi cu 1,1% \u00een Uniunea European\u0103 (UE), comparativ cu perioada similar\u0103 din 2013, iar cel mai semnificativ avans din r\u00e2ndul statelor membre UE a fost \u00eenregistrat \u00een Rom\u00e2nia, potrivit datelor publicate de Eurostat.<\/div>\n<p>Cele mai mari cre\u015fteri au fost \u00eenregistrate \u00een Rom\u00e2nia (15%), Lituania (10,2%) \u015fi Ungaria (9,5%), iar cele mai semnificative sc\u0103deri au fost raportate \u00een Malta (minus 11,9%), Letonia (minus 4,2%) \u015fi Finlanda (minus 2,9%). \u00cen mai 2014, comparativ cu luna precedent\u0103, produc\u0163ia industrial\u0103 a sc\u0103zut cu 1,1% \u00een zona euro \u015fi \u00een Uniunea European\u0103. Cele mai mari cre\u015fteri au fost \u00eenregistrate \u00een Rom\u00e2nia (2,6%), Lituania (1,6%) \u015fi Olanda (1,1%), iar cele mai semnificative sc\u0103deri au fost raportate \u00een Portugalia (minus 3,6%), Suedia (minus 3,2%) \u015fi Danemarca (minus 2,1%).<\/p>\n<h2>6. BNR: Investi\u0163iile str\u0103ine au ajuns la un miliard de euro \u00een primele cinci luni, datoria extern\u0103 scade<\/h2>\n<div>Investi\u0163iile directe ale nereziden\u0163ilor \u00een Rom\u00e2nia (date estimate) au totalizat 1,09 miliarde de euro (\u00een cre\u015ftere cu 13,9% fa\u0163\u0103 de perioada ianuarie-mai 2013). \u00cen acela\u015fi timp, datoria extern\u0103 a sc\u0103zut cu 1%, arat\u0103 datele BNR.<\/div>\n<div><\/div>\n<div>Din totalul investi\u0163iilor str\u0103ine, participa\u0163iile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au \u00eensumat 910 milioane de euro, iar creditele intragrup 181 milioane euro, a comunicxat Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei (BNR). Peste 80% din datorie \u2013 pe termen mediu \u015fi lung Datoria extern\u0103 pe termen mediu \u015fi lung a \u00eensumat 76,11 miliarde de euro la 31 mai 2014 (80,9% din total datorie extern\u0103), \u00een sc\u0103dere cu 1% fa\u0163\u0103 de 31 decembrie 2013.<\/div>\n<div><\/div>\n<div>Datoria extern\u0103 pe termen scurt a \u00eenregistrat la 31 mai 2014 nivelul de 17,94 miliarde de euro (19,1% din total datorie extern\u0103), \u00een sc\u0103dere cu 6,3% fa\u0163\u0103 de 31 decembrie 2013. Balan\u0163a de pl\u0103\u0163i, de la excedent la deficit \u00cen perioada ianuarie \u2013 mai 2014, contul curent al balan\u0163ei de pl\u0103\u0163i a \u00eenregistrat un deficit de 351 de milioane de euro, comparativ cu un excedent de 191 de milioane de euro \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 din anul 2013. Revenirea pe minus a balan\u0163ei a ap\u0103rut \u201e\u00een principal pe fondul major\u0103rii deficitului \u00eenregistrat de balan\u0163a veniturilor (cu 1,002 miliarde de de euro)\u201c, a mai comunicat BNR.<\/p>\n<\/div>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>1. Firmele ar putea avea un nou cod unic de identificare Persoanele juridice, dar si cele fizice ar putea fi identificate in Registrul Comertului printr-un nou cod. Mai exact, acestea ar putea avea in plus, pe langa numarul de ordine din Registrul Comertului si codul unic de inregistrare fiscala, si un cod unic de identificare,<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[61],"tags":[],"class_list":["post-23570","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-stiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23570","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23570"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23570\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":50525,"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23570\/revisions\/50525"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23570"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23570"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ccisv.ro\/content\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23570"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}