Tinerii care nici nu lucrează, nici nu mai studiază (NEET) vor putea obține, în anumite condiții, fonduri europene de câte 25.000 de euro, să-și deschidă mici afaceri, printr-o linie de finanțare deschisă joi administratorilor de granturi. Abia însă din anul 2021 va începe și selecția tinerilor șomeri care vor să se facă patroni.

Pe StartupCafe.ro am mai scris despre această schemă de finanțare, dar acum a fost practic operaționalizată. Vorbim despre linia de finanțare Viitorul pentru tineri NEET, finanțată din Programul Operațional Capital Uman (POCU). O serie întreagă de organizații și institiții pot depune acum proiecte în acest apel, până pe 26 februarie 2021 (ora 16.00), în sistemul MySMIS. Anunțul a fost făcut joi de Ministerul Fondurilor Europene, care gestionează întregul proces.

Bugetul total, de 100 de milioane de euro, este împărțit în 2 apeluri distincte și acoperă toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale țării, inclusiv București-Ilfov.

Din cei 100 de milioane de euro (bani europeni și de la bugetul de stat), doar 40 de milioane de euro sunt alocați schemei de minimis, din care se vor împărți micro-granturi de câte 25.000 de euro tinerilor NEETs care vor fi selectați să devină patroni. Restul de 60 de milioane de euro vor fi cheltuiți pentru salariile echipelor care vor derula proiectele mari din partea administratorilor de grant, cursuri, practică și alte activități.

Atenție, nu toți tinerii NEETs se vor putea califica la finanțare, cu numai cei considerați „ușor ocupabili” (plasați în categoria A), adică să aibă și o calificare profesională, pe lângă învățământul obligatoriu absolvit. NEET înseamnă „Not in Education, Employment, or Training”, adică nu mai urmează nicio formă de învățământ și nici nu au un loc de muncă. Un tânăr NEET ușor ocupabil ar fi, de exemplu, cineva care a terminat facultatea, dar nu s-a angajat.

În plus, acești tineri șomeri trebuie să se încadreze în intervalul de vârstă 16-29 de ani (adică 18-29 ani, în cazul celor care își vor deschide firme, pentru că trebuie să fie totuși majori).

De asemenea, pentru a putea primi micro-grantul de 25.000 de euro, un astfel de tânăr NEET de categorie A va trebui să-și facă o firmă și să angajeze cel puțin o persoană.

  • Descarcă de AICI Ghidul solicitantului, schema de minimis și alte documente utile, pentru apelul de proiecte destinat regiunilor Centru, Nord Est, Nord Vest, Vest si București Ilfov.
  • Descarcă de AICI Ghidul solicitantului, schema de minimis și alte documente utile, pentru apelul de proiecte destinat regiunilor Sud-Vest Oltenia, Sud-Est și Sud Muntenia.

Drumul de la tânăr șomer la tânăr patron este însă destul de lung:

1. Proiectele mari și mici

Solicitanții eligibili, adică organizațiile care vor să devină administratori de grant, depun la Autoritatea de management POCU proiecte cu valoare maximă de 1 milion de euro (proiecte mici), respectiv 4 milioane de euro (proiecte mari).

Tipuri de solicitanți și parteneri eligibili

  • Furnizori autorizați de formare profesională a adulților- persoane juridice autorizate în conformitate cu prevederile OG nr.129/31.08.2000 privind formarea profesionala a adulților, republicata, cu modificările și completările ulterioare
  •  Furnizori acreditați de servicii specializate pentru stimularea ocupării- persoane juridice autorizate în conformitate cu prevederile HG nr.277/2002 privind aprobarea Criteriilor de acreditare a furnizorilor de servicii specializate pentru stimularea ocupării forței de muncă, republicată, cu modificările și completările ulterioare
  • Centre autorizate de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale;
  • Organizații sindicale – persoane juridice de drept privat, constituite în conformitate cu Legea dialogului social nr.62/10.05.2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare
  • Organizații patronale- persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, constituite în conformitate cu Legea dialogului social nr.62/10.05.2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  • ONG-uri;
  • Organizații de tineret, legal constituite;
  • Camere de Comerț și Industrie, persoane juridice de utilitate publică, fără scop patrimonial, organizate în temeiul dispozițiilor din Legea nr.335/06.12.2007 privind Camerele de Comerț din România, cu modificările și completările ulterioare.
  • SPO (inclusiv unitățile cu personalitate juridică din subordinea sa)
  • Ministerul Tineretului și Sportului si instituțiile subordonate/in coordonare
  • Asociații de întreprinderi.
  • parteneriate dintre toți aceștia.

2. Selectarea și pregătirea tinerilor

În cadrul acestor proiecte derulate de organizațiile menționate mai sus, vor fi selectați tineri care nu mai învață și nu mai lucrează. Ei vor fi trecuți printr-o serie de cursuri profesionale și de antreprenoriat, sesiuni de mentorat și alte traininguri și vor fi ajutați să-și facă planuri de afaceri.

3. Fondurile europene pentru firme

La final, vor fi selectate cele mai bune planuri de afaceri, iar titularii vor primi subvențiile de maximum 25.000 de euro fiecare pentru a-și dezvolta firmele.

Planurile de afaceri vor fi supuse aprobării unei comisii de selecție, pe baza unor criterii stabilite de beneficiarul finanțării nerambursabile, în cadrul unui proces  transparent și nediscriminatoriu. Comisia de selecție a ideilor de afaceri va include obligatoriu un număr impar de membri din care se recomandă să facă parte reprezentanți ai mediului de afaceri și ai patronatelor.

Condiții pentru tinerii NEET, să se facă patroni

Pentru a putea ajunge în postura de a primi cei 25.000 de euro pentru a deveni patroni de firme, tinerii NEETs trebuie să îndeplinească o serie de condiții cumulate, printre care:

  • Să aibă vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani. Ca să-și poată deschide firma, tănărul respectiv trebuie să aibă deja 18 ani împliniți.
  • Să fie înregistrat și profilat de  Serviciul Public de Ocupare (SPO), adică agenția județeană de ocupare a forței de muncă.
  • Să fie tineri NEETs din categoria celor ușor ocupabili, adică să aibă o calificare profesională. De exemplu, aici pot să intre tinerii care au terminat o facultate, dar nu au reușit să se angajeze.
  • Să aibă domiciliul sau reședința în regiunile de dezvoltare vizate de proiect.
  • Vor fi sprijiniți preponderent tinerii de etnie romă și cei din mediul rural (dar nu neapărat).
  • Pentru subvenția acordată este obligatorie angajarea a minimum 1 persoană în cadrul afacerii sprijinite.
  • Afacerile înființate trebuie să funcționeze minimum 12 de luni pe perioada implementării proiectului și să asigure o perioadă de sustenabilitate de minimum 6 luni.

Perioada de sustenabilitate presupune continuarea funcționării afacerii, inclusiv obligația menținerii locului de muncă ocupat, și poate fi contabilizată pe perioada implementării proiectului sau după finalizarea implementării.

Ajutorul de minimis se va putea acorda în două tranșe, după cum urmează:

  • tranșă inițială de maximum 75% din valoarea ajutorului de minimis, așa cum a fost acesta aprobat pe baza planului de afaceri și prevăzut în contractul de subvenție încheiat;
  • tranșă finală reprezentând diferența până la valoarea totală a ajutorului de minimis, după ce beneficiarul ajutorului de minimis face dovada că a ocupat locul/locurile de muncă asumat/e  prin planul de afaceri.

Cheltuieli eligibile – ce își vor putea „cumpăra” tinerii NEET cu banii europeni

Subvențiile de 25.000 de euro vor putea fi folosite pentru o listă lungă de cheltuieli, printre care:

  • Salarii,
  • Deplasări,
  • Achiziții de servicii specializate, pentru care beneficiarul ajutorului de minimis nu are expertiza necesară,
  • Achiziția de active fixe corporale (altele decât terenuri și imobile), obiecte de inventar, materii prime și materiale, inclusiv materiale consumabile, alte cheltuieli pentru investiții necesare funcționării întreprinderilor,
  • Închiriere de sedii (inclusiv depozite), spații pentru desfășurarea diverselor activități ale întreprinderii, echipamente, vehicule, diverse bunuri,
  • Leasing fără achiziție (leasing operațional) aferente funcționării întreprinderilor (rate de leasing operațional plătite de întreprindere pentru: echipamente, vehicule, diverse bunuri mobile și imobile)
  • Utilități aferente funcționării întreprinderilor,
  • Conectare la rețele informatice aferente funcționării întreprinderilor,
  • Publicitate.

Sursa: startupcafe.ro